Aurul din Munții Metaliferi rămâne în subteran. Controversele uriașului proiect minier Rovina VIDEO

0
Publicat:

Aurul din Munții Metaliferi rămâne în subteran. Proiectul minier Rovina din Hunedoara a fost oprit, deocamdată, în instanță. A fost contestat de organizații de mediu și de unii dintre localnici, care nu și-au dorit cariere miniere și halde de steril în satul lor.

Satul Rovina din Hunedoara și munții unde sunt plănuite carierele. Foto: Daniel Guță
Satul Rovina din Hunedoara și munții unde sunt plănuite carierele. Foto: Daniel Guță

Tribunalul Cluj a decis, recent, anularea celor două autorizații de mediu emise în 2022 de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, pentru Planul Urbanistic Zonal necesar continuării proiectului minier de pe Valea Rovinei din Hunedoara (video).

Proiectul minier Rovina, contestat în instanță

Investiția derulată de compania canadiană Euro Sun, prin societatea Samax din România, viza deschiderea în următorii ani a două cariere miniere de suprafață, pe valea Rovinei din Munții Metaliferi, și a unei exploatări subterane.

„Zăcământul este situat în Munții Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Conținutul în metale este de 7,0 milioane de uncii (circa 217 tone) de aur și 1,4 miliarde de livre (circa 635.000 tone) de cupru”, arăta compania Euro Sun, în prezentarea proiectului.

Asociația Declic, dar și Ecou Rovina Bucureșci (o asociație din care fac parte localnici din satul Rovina din Hunedoara), au contestat avizele de mediu emise pentru proiectul minier, iar recent, Tribunalul Cluj a dispus anularea acesteia. Sentința nu este definitivă, putând fi contestată prin recurs.

În motivarea deciziei tribunalului, magistrații au arătat că înainte de emiterea avizului de mediu, erau necesare proceduri de consultare transfrontalieră, așa cum a solicitat organizația de mediu.

Aceasta a reclamat că proiectul minier poate avea un impact de mediu și asupra țării vecine, Ungaria, din cauza marilor suprafețe de pădure propuse pentru defrișare, dar și efectelor asupra râului Crișul Alb, care traversează zona, ajungând în Ungaria. Acest fapt a fost contestat de reprezentanții companiei miniere.

„Pârâta arată că este o societate care activează în România din anul 1998 si care, în tot acest timp, s-a implicat în activități costisitoare și detaliate de prospecțiune și explorare a zonelor cu potențial din Munții Apuseni si care dorește acum să treacă la etapa următoare, de exploatare, a zăcămintelor identificate. În acest scop, Samax, în aproape 25 de ani, a investit milioane de dolari si, în continuare își dorește să investească în acest proiect, cu respectarea strictă a legii, a autorităților române și a deciziilor acestora, precum și a comunităților implicate”, arată compania minieră.

Proiectul minier de pe Valea Rovinei este unul de anvergură care vizează extragerea a trei tone de aur și 8,6 tone cupru pe an.

„În perioada aferentă licenței de exploatare, pentru a extrage aceste metale prețioase, titularul arată că va manevra în total 339.680.440 tone de steril și își propune să capteze și să devieze printr-un tunel „temporar” pârâul Rovina, principala sursă de apă a comunității din zona vizată de PUZ, folosită inclusiv în agricultură, în scopul desfășurării activității miniere de exploatare în carieră a minereurilor pe o perioadă de 36 de ani”, arăra Asociația Declic.

Avizele de mediu, anulate

Magistrații au reținut că proiectul vizează defrișarea, în timp, a peste 200 de hectare de pădure, fapt care ar putea avea un impact considerabil de mediu.

„Defrișarea unei asemenea suprafețe de pădure ar putea avea un efect climatic semnificativ. Apoi, având în vedere amplitudinea deosebită a planului (planul privește o suprafață de 698,33 hectare), trebuie să acceptăm că și alte elemente, cum ar fi necesitatea utilizării intense a unor mijloace de transport și utilaje va produce un impact negativ asupra climei. Tribunalul constată existența unui prim motiv de nelegalitate al avizului de Avizului de mediu, respectiv lipsa consultării publice în context transfrontalier”, arată motivarea deciziei.

Barajul Mihăileni din Hunedoara, finalizat după 35 de ani

Recent, organizația Declic a oprit și continuarea lucrărilor la Acumularea Mihăileni din Hunedoara, un proiect hidrotehnic început în anul 1987, oprit după 1990 și continuat în ultimii ani, când statul român a reușit finalizarea lucrărilor de construcția a barajului Mihăileni (video).

Amenajarea lacului său de acumulare și finalizarea lucrărilor la drumurile de acces au fost blocate, deoarece organizația neguvernamentală a deschis mai multe procese împotriva Apelor Române și autorităților județului Hunedoara și a obținut, la Tribunalul Cluj, atât suspendarea continuării lucrărilor la Acumularea Mihăileni.

Unul dintre motivele invocate de reprezentanții ONG-ului a fost faptul că autorizația de construcție necesară derulării proiectului datează din 1987, nefiind valabilă pentru lucrările efectuate în ultimii ani.

Barajul Mihăileni din Hunedoara se află, practic, peste dealuri de valea Rovinei, locul perimetrului minier, iar lacul său de acumulare ar putea reprezenta o sursă de alimentare cu apă pentru derularea proiectului.

De altfel, în anii ’80, scopul investiției anunțate de regimul comunist în Acumularea Mihăileni viza regularizarea râului Crișul Alb și asigurarea apei pentru localnici și pentru industria minieră din zonă.

Apusul minelor de aur

Au trecut aproape două decenii de la închiderea minelor de aur din Munții Metaliferi, însă ținuturile din nordul județului Hunedoara, bogate în resurse naturale, au fost în continuare explorate de companii miniere interesate de zăcămintele subsolului.

Numeroși localnici din zona Bradului din Hunedoara au muncit în industria minieră. Unii privesc cu regret către ruinele industriale rămase în jurul așezărilor lor, locuri unde au muncit chiar și mai multe decenii.

Rămășițe ale centrului minier Barza. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Rămășițe ale centrului minier Barza. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL

Însă cei mai mulți dintre localnici s-au împăcat cu soarta mineritului, o activitate tradițională pentru comunitățile din zonă, aflată în culmea expansiunii în timpul regimului comunist.

Aflat la vreo zece kilometri de municipiul Brad, satul Rovina din Hunedoara și pădurile care ocupă dealurile din împrejurimile sale sunt așezate pe unul dintre marile zăcăminte de metale prețioase din România. Câteva zeci de familii locuiesc în acest ținut, iar aproape fiecare dintre ele a avut cel puțin un membru care a lucrat în minerit.

Cei mai mulți au muncit la exploatarea minieră Barza (video), marele centru aurifer al Bradului, care la începutul anilor ’90 mai avea peste 3.000 de angajați.

Minele de aur din perimetrul Barza au produs în secolul al XX-lea peste 200 de tone de aur, pe lângă cantitățile mari de argint, cupru și alte metale valoroase.

Pe valea Rovinei, zăcămintele aurifere și de cupru au fost explorate de geologi de la începutul anilor ’70, iar în anii 2000 s-au conturat rezervele estimate atunci la 100 de tone de aur și la peste 200.000 de tone de cupru, cuprinse într-un perimetru minier cu o suprafață de circa peste 27 de kilometri pătrați.

Din 2015, societatea Samax a obținut din partea Agenției Naționale pentru Resursele Mediului o licență de exploatare pentru Proiectul Rovina din județul Hunedoara, aprobată de Guvernul României, pentru o suprafață de exploatare de 2.768 hectare.

Proiectul Rovina vizează deschiderea carierelor de suprafaţă Colnic şi Rovina, urmate de înfiinţarea unei exploatări subterane, la Valea Gârzii – Cireşata.

Conform proiectului prezentat în 2018, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, erau estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6% pentru aurul produs şi 5% pentru cupru.

Foștii mineri nu vor cariere miniere în satul lor

Unii dintre localnicii din satul Rovina din Hunedoara, foști mineri, cred că lucrările miniere vor aduce deservicii comunității.

„Va schimba soarta satului Rovina, dar nu în bine, în rău, pentru că vom fi mai izolați, deoarece drumul pe valea Rovinei va fi blocat de una din cariere. Și așa suntem destul de izolați. Nu este semnal de telefonie și internet aici, nu putem apela Ambulanța, Poliția, iar rețeaua de electricitate cade frecvent”, relata fostul mineri Vasile Zăvoianu.

Alți săteni se arătau revoltați de noile cariere miniere propuse pe valea Rovinei și spun că lucrările la suprafață din minele de aur vor aveau un impact uriaș asupra calității mediului.

„Resursele sunt la suprafață. Iar în momentul în care începem să le căutăm în subsol, distrugem tot. Resursele pământului trebuie căutate cum le-au căutat romanii și dacii, prin galerii de coastă, fără să polueze atmosfera, fără să distrugă pădurea și tot ce-i deasupra. Dacă cineva are bani să facă așa ceva, să o facă, dar nu venind și decopertând tot dealul”, relata Leanu Șerb, din Rovina, localnic cu o experiență de 40 de ani în minerit.

Leanu Șerb. Foto: Daniel Guță
Leanu Șerb. Foto: Daniel Guță

Bărbatul povestește că după închiderea exploatărilor miniere din zonă, în anii 2000, natura a început să se regenereze peste vechile câmpuri miniere, iar păsări ca mierla au revenit în aceste locuri.

„Dacă va fi decopertat dealul de la Rovina, și Bradul, ca municipiu, va fi ras. Lucrările în subteran sunt cu totul altceva. Materialul radioactiv scos la suprafață este puțin. Nu trebuie să ai multă școală ca să îți dai seama ce se va întâmpla în momentul când decopertezi și razi un deal. Și mai sunt cianurile. Un lac cu cianuri, nici în 200 de ani nu îl mai ecologizezi”, spune localnicul.

În prezent, puțini localnici din Rovina cred că deschiderea carierelor miniere va fi posibilă în viitorul apropiat.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite