Controverse privind plata eșalonată a pensiilor private: Mulți nu vor apuca să se bucure de banii acumulați

Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) afirmă că proiectul de lege pentru plata pensiilor private nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei, iar mulți dintre contribuabili nu vor apuca să se bucure de banii acumulați.

Mulți români nu vor apuca să se bucure de banii acumulați, dacă plata se face eșalonat

Asociația precizează că proiectul a fost elaborat de un grup de lucru inter-instituțional format din reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor, Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.).

„În expunerea de motive, se menționează că ”grupul de lucru a identificat nevoile participanților, elemente și date statistice relevante, astfel încât participanții și beneficiarii să obțină cel mai bun rezultat la pensionare””. Însă AURSF susține că nu a făcut parte din grupul de lucru, și nicio altă structură care să reprezinte interesele participanților și ale beneficiarilor de pensii private.

„Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit și nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei. Se propune ca banii acumulați în conturile de pensie privată să nu mai poată fi retrași la pensionare, ci maxim 25% din această sumă. În plus, perioada pentru plățile eșalonate se dublează, de la 5 la 10 ani, ceea ce, în contextul uneia dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE, va face ca mulți să nu mai apuce să se bucure de banii acumulați”, reclamă Asociația care reprezintă consumatori.

AURSF a elaborat o serie de propuneri despre care spune că vor atenua impactul negativ al proiectului de lege și care să mai echilibreze lucrurile. „Absolut toate propunerile pe care le-am formulat au fost respinse de reprezentanții ASF. Am solicitat, imediat după primirea răspunsului intermediat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, organizarea unei dezbateri publice la care să participe reprezentanții tuturor stakeholderilor și mass-media, pentru că legea este una de importanță majoră pentru viitorii pensionari. Solicitarea noastră a fost ignorată de autorități. Vom folosi toate pârghiile legale pentru a solicita în continuare ca proiectul de lege să fie modificat, dacă nu de Guvernul României, atunci măcar în Parlament, pentru ca să răspundă cu adevărat intereselor participanților și ale beneficiarilor de pensii private”, conchide AURSF.

Amintim că Guvernul va discuta în ședința de vineri proiectul de lege de plată a pensiilor private, la 17 ani de la înființarea sistemului de pensii Pilon II din România. Legea va înlocui sistemul actual provizoriu.

Proiectul reglementează astfel ceea ce ar fi trebuit reglementat încă de la începutul creării sistemului privat de pensii: plata pensiilor. Însă în ultimii 17 ani Guvernul a tot evitat să dea o lege în acest sens și plata pensiilor s-a făcut printr-o modalitate provizorie.

Până acum, sistemul românesc de pensii private funcționa doar pe faza de acumulare: se adunau bani în contul tău individual, iar la pensie primeai suma fie integral (plată unică – plătind impozit pe câștig și acum și contribuție la sănătate – CASS – pe diferența dintre suma totală și 3.000 de lei), fie în rate egale pe maximum 5 ani (60 de rate). Nu exista o legislație care să reglementeze ce se întâmplă pe termen lung cu banii.

Proiectul de lege creează o fază distinctă de plată a pensiilor private, cu reguli proprii și entități specializate. Se vor înființa fonduri de plată a pensiilor private, administrate de furnizori autorizați de pensii private de către ASF.

Ce propune legea

Legea privind plata pensiilor private către beneficiari indică două tipuri de fonduri prin care se poate încasa pensia: retragere programată și pensia viageră. În cazul retragerii programate, participantul primește, timp de 10 ani, o pensie lunară fixă, egală cu indemnizația socială pentru pensionari, actualizată anual. Această pensie este plătită până când se consumă toți banii din contul personal, iar dacă beneficiarul moare înainte de epuizarea banilor, moștenitorii vor primi ce a rămas în cont. Este permisă și o retragere inițială unică, de maximum 25% din suma totală.

A doua opțiune este pensia viageră, care presupune plăți lunare pe toată durata vieții, indiferent cât trăiește și chiar dacă banii pe care acumulați inițial în cont s-au terminat. 

Ce pensie privată primesc românii, lunar, când ies la pensie

În prezent, indemnizația socială pentru pensionari este, conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) în valoare de 1.281 de lei, sumă care se actualizează periodic.

Legea privind plata pensiilor private prevede că pensia privată care va fi plătită lunar beneficiarului va fi egală cu indemnizația socială, urmând ca ultima lună să fie mai mare în cazul în care fondurile strânse de beneficiar sunt mai mari.

Ipotetic vorbind, la valoarea actuală a indemnizației sociale de 1.281 lei x 120 de luni, ar rezulta suma de 153.270 de lei. În cazul în care un participant la fondurile de pensii private a strâns 170.000 de lei, acesta va primi 119 pensii de câte 1.281 lei, cea de-a 120-a fiind de 18.011 lei.

Bărbații au mai puține șanse să încaseze toată pensia privată

În sprijinul adoptării acestei legi de plată eșalonată pe 10 ani a pensiilor private, Guvernul a invocat speranța de viață a românilor, făcând media între speranța de viață a femeilor cu cea a bărbaților, pentru că altfel nu ar fi putut justifica o dublare a perioadei de plată eșalonată de la 5 ani în prezent, la 10 ani, dat fiind că bărbații se pensionează la 65 de ani, iar speranța de viață este de 71,3 ani.

„Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație.

În cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica)”, se arată în expunerea de motive. 

• Legea ar urma să intre în vigoare la 1 an de la publicarea sa în Monitorul Oficial.