Comisia Europeană vrea ca salariile directorilor de companii să fie legate de câştigul angajaţilor. "Managerii privaţi" de la stat, primii afectaţi din România
0
Directorii executivi ai companiilor din Uniunea Europeană listate la bursă vor fi remuneraţi în funcţie de raportul faţă de salariul mediu al angajaţilor, iar nivelul compensaţiilor va fi decis de acţionari, potrivit unui proiect de directivă europeană consultat de Financial Times.
De asemenea, politica de remunerare a directorilor executivi trebuie să stabilească plafoane pentru salarii şi bonusuri, dar şi un raport între compensaţia primită de conducerea companiei şi compensaţia medie a angajaţilor cu normă întreagă, potrivit proiectului de directivă.
Totodată, trebuie inclusă "o explicaţie privind motivele pentru care acest raport este considerat acceptabil".
Acţionarii ar urma să aprobe odată la trei ani politica de remuneraţie a companiei, care va trebui aplicată cu stricteţe. De asemenea, acţionarii vor trebui să avizeze în fiecare an un raport anual privind compensaţiile financiare acordate în companie în ultimul an financiar.
Comisia Europeană vrea de asemenea să standardizeze modul în care companiile listate la bursă publică şi prezintă nivelul de salarizare a directorilor.
Poptrivit comisarului european pentru piaţa internă, Michel Barnier, directiva are rolul de a consolida drepturile acţionarilor şi de a asigura o legătură mai directă între compensaţia financiară a directorilor şi performanţele companiei.
Dacă va fi aprobată de Parlamentul European şi de statele membre UE, directiva va influenţa peste 10.000 de companii listate la bursă în Europa.
Mai multe state introduc deja prevederi similare
Pe lângă reforma în zona politicii de remunerare a directorilor, directiva plasează noi responsabilităţi în sarcina investitorilor instituţionali şi oferă companiilor dreptul de a-şi identifica acţionarii.
Multe state membre vor fi deranjate de propunere, având în vedere că majoritatea guvernelor nu impun companiilor listate să raporteze în mod riguros compensaţiile financiare sau distribuirea voturilor acţionarilor.
Zece state UE, printe care Marea Britanie, Olanda, Suedia şi Belgia, introduc deja în lege votul acţionarilor asupra compensaţiilor financiare.
Printre argumentele aduse de CE se numără faptul că remuneraţia medie a directorilor executivi ai companiilor listate din Franţa a crescut cu 94% în perioada 2006-2012, deşi preţul mediu al acţiunilor a coborât cu o treime.
"Managerii privaţi", primii afectaţi
În România, o astfel de lege va avea un impact deosebit mai ales în privinţa companiilor de stat, care tocmai se listează pe bursă sau au ajuns pe piaţa de capital în ultimii ani.
În timpul guvernării PDL, salariile directorilor au fost plafonate la nivelul celui încasat de un secretar de stat, în vreme ce remuneraţiile pentru şedinţele consiliului de administraţie au fost blocate la un procent de 1% din salariul directorului general, adică 47 de lei. În timpul guvernării USL, însă, Executivul a decis trecerea la un sistem de "manageri privaţi", care primesc chiar şi sume de peste 10.000 de euro pe lună, însă procesul selecţiei acestora a ridicat mereu semne de întrebare din cauza unor foşti sua actuali politicieni care au ajuns să ocupe funcţii, deşi nu au calificări în domeniu.
"Adevărul" a scris anul trecut despre câştigurile enorme pe care le primesc şefii Electrica, Nuclearelectrica, Transelectrica sau Romgaz.
În Statele Unite, mediul de afaceri a lansat o campanie agresivă de lobby pentru a împiedica mai multe proiecte care vizau publicarea diferenţelor dintre compensaţiile directorilor şi veniturile angajaţilor, principalul argument adus de companii fiind că o astfel de reglementare ar reprezenta o povară uriaşă pentru companiile multinaţionale cu angajaţi în întreaga lume.
Mai puteţi citi:
Salariile finanţiştilor, o palmă pe obrazul statului de drept
Victimă colaterală în disputa dintre ASF şi Astra Asigurări, salariul guvernatorului BNR a ajuns din nou în spaţiul public. Deşi ridică o problemă fundamentală a statului de drept, grila unică de salarizare, este în continuare trecută cu vederea, consfinţind încă o dată lipsa unei scări a valorii în societatea românească dar şi, mai ales, a conştientizării responsabilităţilor.
Ordonanţa care plafona salariile din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la nivelul celor din Banca Naţională a României (BNR) a fost evident eludată, Guvernul neluând în calcul că trebuie să redacteze actul într-o formă care să prevadă clar că acest nivel include şi premiile, a declarat premierul Victor Ponta.
Victor Ponta a declarat că salariile de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sunt inaceptabile, însă preşedintele Traian Băsescu este supărat pe situaţia de la această instituţie, deşi la fostele comisii propunerile erau făcute de PDL, iar veniturile erau duble.
Curtea de Apel Iaşi a dat câştig de cauză celor 532 de salariaţi ai Oficiului Judeţean de Poştă Vaslui în procesul intentat în primăvara anului trecut Companiei Naţionale Poşta Română pentru neplata primelor de Crăciun şi de Paşti aferente anilor 2010 şi 2011.
Andreea Marin a decis să-şi rezilieze contractul cu TVR, în ciuda faptului că emisiunea „Preţuieşte Viaţa“ era programată să revină în grila de programe de la începutul lunii martie. Motivele care stau în spatele acestei despărţiri par să fie lipsa de respect cu care postul public îşi tratează angajaţii şi faptul că membrii echipei nu şi-au încasat salariile cuvenite timp de mai multe luni.
Angajaţii care lucrează în bănci, rafinării, industria tutunului, informatică şi aviaţie câştigă cel mai mult, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS). La polul opus, cu cele mai mici salarii, se află angajaţii din domeniile cultură-spectacole, prelucrarea lemnului, producţia de mobilă, industria alimentară şi din hoteluri-restaurante.
Se încarcă comentariile...
