Analiză Pachetul 2 de măsuri fiscale, explicat de experți: „România se află într-o situație mult mai grea decât în 2009. Trebuie tăiat și mai mult”

România se află într-o situație mult mai dificilă din punct de vedere economic decât la precedenta criză din 2009, măsurile de austeritate impuse de guvernanți în pachetul 2 de măsuri fiscale fiind departe să rezolve problema atât timp cât statul continuă să cheltuie mai mult decât își permite, susțin economiștii consultați de Adevărul.

Premierul Ilie Bolojan a cerut imperios reducerea cheltuielilor bugetare. Foto Inquam Photos

Aceștia au precizat punctual care sunt diferențele și similitudinile dintre criza actuală și cea din 2009 și au analizat prevederile fiscale pe care guvernanții le-au anunțat prin pachetul 2 de măsuri de austeritate.

„Situația este mult mai gravă decât în 2009, pentru că statul este mult mai îndatorat. Și am ajuns în această situație pentru că toate guvernele, absolut toate care s-au aflat la putere în ultimii 35 de ani au crescut iresponsabil cheltuielile publice. Au făcut deficit după deficit, după deficit, după deficit, an de an, în toți cei 35 de ani de la Revoluție. Este inacceptabil! Am ajuns la o datorie publică de circa 60% pentru că politicienii cheltuie cu două mâini, dar iau (încasează taxe și impozite - n. red.) doar cu una. Avem salarii nesimțite, pensii nesimțite, tineri pensionari de 48 de ani, grupuri apropiate de putere sau la putere care s-au pus deasupra legii și se servesc primii din pradă, adică din taxele și impozitele plătite de toți românii. Mediul privat pare că și-a învățat lecția din 2009, politicienii nu. În 2009, întreaga lume era în criză, acum suntem doar noi.

Și ca să nu iasă lumea-n stradă cu furci și topoare ca în trecut, le mai promite câte o alocație, câte un ajutor social, ori câte o majorare de pensie sau salariu. Oamenii nu înțeleg că „gratis” înseamnă de fapt să plătești mai mult, adică vine cineva și-ți fură banii din portofel ca să-ți facă un cadou cu ei. Problema majoră din România este sfidarea pe care o au politicienii față de oamenii de rând”, a declarat pentru „Adevărul” economistul Radu Nechita.

Potrivit acestuia, dovada că situația este mult mai gravă decât în 2009 constă chiar în datele publicate de Eurostat, care arată că în ultimii șapte ani cheltuielile publice ale României s-au dublat, de la 71 miliarde de euro în 2018, la 154 miliarde de euro în 2024.

„Nu știu dacă sunt suficiente aceste măsuri anunțate de Executiv. În 2009, măsurile au fost mai drastice, au tăiat din salarii, pe când acum doar le-au înghețat. Să vedem ce economii se vor face, punctual, din reducerea numărului de angajați la stat.

Din punctul meu de vedere ar trebui mers pe comasare și desființare a unor instituții publice. Avem mult prea multe agenții și instituții de stat”, a adăugat Nechita.

Codîrlașu: Ar trebui interzise plățile cash între companii

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri principalele măsuri fiscale care vor fi aplicate în perioada următoare, printre care înlocuirea impozitului de 0,5% pe cifra de afaceri a multinaționalelor cu impozitul pe profitul externalizat, impunerea unei taxe de 25 de lei pe fiecare colet venit din spațiul extracomunitar în România, dacă acesta are o valoare mai mică de 150 de euro; obligativitatea firmelor de a avea cont bancar, dat fiind că aproape 700.000 de firme cu datorii uriașe la stat nu au nici card, nici cont bancar; impunerea unui capital social de 8.000 de lei la înființarea unui SRL și alte câteva măsuri pentru eficientizarea ANAF, menite să îmbunătățească colectarea și verificările fiscale.

Întrebat ce părere are despre taxarea multinaționalelor care externalizează profiturile, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a declarat pentru „Adevărul” că sunt măsuri binevenite cu atât mai mult cu cât impozitul de cifra de afaceri a fost înlocuit cu taxa pe profitul externalizat.

„Sunt măsuri foarte bune, în special cele care privesc taxarea multinaționalelor și a coletelor care ajung în România din spațiul extracomunitar.

Propunerea ministrului de Finanțe privind taxarea profitului externalizat este mult mai bună decât forma actuală de impozitare pe cifra de afaceri. În ce privește obligativitatea impusă firmelor de a avea cont bancar și card, aceasta este un lucru firesc. De ce tranzacțiile dintre două firme să se facă în numerar. Ar trebui interzis ca plățile să se facă cash între companii. Aici sunt suspiciuni de evaziune, iar ANAF ar trebui să verifice, să descopere și să sancționeze evaziunea”, a adăugat Adrian Codîrlașu.

Negrescu: Măsurile vin să rezolve niște anomalii fiscale

La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că aceste măsuri fiscale trebuiau luate de mult timp, pentru că vin doar să repare ceea ce s-a greșit în trecut.

„Măsurile anunțate de ministrul Nazare vin să rezolve niște anomalii fiscale, economice, care afectau puternic mediul de afaceri. Eliminarea taxei pe cifra de afaceri pentru companiile cu business-uri de peste 50 milioane de euro reprezintă un pas pozitiv – era o taxă aberantă, unică la nivel european, care alunga investitorii și inhiba investițiile în țara noastră. Propunerea privind taxarea costurilor intragrup, pe model american, pare o soluție optimă însă trebuie văzute detaliile tehnice, modul în care va fi aplicată. Ideea nu este rea, poate aduce la buget câteva miliarde de lei însă trebuie să ne asigurăm cu nu încalcă legislația europeană privind prețurile de transfer și convențiile privind dubla impunere. În esență, sper să funcționeze și să determine multinaționalele să plătească mai mult impozit pe profit în România”, a spus Negrescu.

În ce privește obligativitatea deschiderii unui cont bancar pentru toate SRL-urile, începând cu 1 ianuarie 2026, acesta a afirmat că „este o măsură absolut normală, în scopul de a reduce evaziunea fiscală”.

„Avem, din păcate, multe firme care lucrează fără conturi bancare, încasează numai cash prin facturi multiple și fac diverse artificii financiare menite să le reducă impozitele sau să le ocolească. E o măsură salutară, sper să curețe mediul de afaceri, să ofere un o concurență reală în mediul de afaceri. E nevoie de o curățenie generală la ANAF, un elefant prins într-o încăpere plină de porțelanuri cum este economia românească. Fiscul are nevoie de proceduri moderne, de digitalizare, de instrumente moderne de analiză și control care să evite cât mai mult influența umană. Un sistem fiscal în care analizele de date digitalizate să monitorizeze activ dinamica economiei este absolut esențial. Să avem instrumente bazate pe AI care să identifice tranzacțiile suspecte, în baza analizei datelor, care să identifice rețelele de TVA carusel este absolut esențial. Este nevoie de un duș rece la ANAF, de o responsabilizare a oamenilor din această instituție, de o focusare pe domeniile cu risc de evaziune, nu pe firmele vulnerabile unde inspectorii se dau zmei în fața antreprenorilor mici, care nu beneficiază de asistență fiscală de specialitate, de avocatură de business”, a explicat analistul.

Principalele măsuri din pachetul 2. Nazare: Există riscul unei recesiuni reale

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri principalele măsuri din pachetul 2, printre care:

- Eliminarea impozitului de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro – taxă care a adus la buget aproximativ 1,5 miliarde de lei anual. În locul acesteia, va fi introdus un mecanism prin care să plătească o taxă doar firmele care își externalizează profiturile, indiferent de dimensiune, Ministerul Finanțelor estimând același impact bugetar.

- Obligativitatea deschiderii unui cont bancar pentru toate SRL-urile, începând cu 1 ianuarie. În prezent, circa 700.000 din cele 1,6 milioane de firme active nu dețin un cont bancar.

- Impunerea unui capital social de 8.000 de lei la înființarea unui SRL.

- Măsuri pentru eficientizarea activității ANAF, menite să îmbunătățească colectarea și verificările fiscale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat miercuri că România se află într-un risc major de recesiune și că semnalele au fost trase cu ceva timp în urmă, fără să se ia însă măsuri.

„Există riscul unei recesiuni, e un risc real și trebuie să ne pregătim, să avem soluții care să ne ajute să trecem mai ușor prin recesiune. Trebuia să fim deja pregătiți, dacă analizam scăderea creșterii economice din fiecare an. Ne-au avertizat foarte mulți analiști, și avem analiști foarte buni în România. Tot ce pot să vă spun este că trebuie să găsim resurse să depășim acest moment”, a afirmat ministrul, la finalul conferinței în care a prezentat pachetul 2 de măsuri de austeritate.

Bolojan a cerut instituțiilor din subordine să micșoreze drastic cheltuielile

La rândul lui, prim-ministrul a subliniat că Guvernul va aplica trei direcții principale pentru optimizarea bugetului României: reducerea cheltuielilor de funcționare, inclusiv a cheltuielilor de personal, creșterea eficienței colectării veniturilor bugetare și prioritizarea investițiilor.

„Reducerea cheltuielilor de funcționare înseamnă ca fiecare instituție să-și stabilească personalul necesar și indicatorii de proiect, astfel încât să oferim servicii mai bune cetățenilor. Lucrăm la un pachet de reglementări care prevede reducerea cheltuielilor de personal atât în administrația locală, cât și în cea centrală”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Prim-ministrul a solicitat ca până la 22 august 2025 instituțiile să prezinte propuneri de reorganizare, creștere a eficienței și indicatori de performanță. Până la sfârșitul lunii august, Executivul va pregăti un pachet legislativ privind reorganizarea acestor structuri.

„Vă rog să faceți un calcul corect. Oamenii trebuie să rămână pe posturi în funcție de două criterii: performanță și responsabilitate”, a subliniat Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul Ilie Bolojan a cerut coordonatorilor celor 36 de instituții aflate în subordinea Executivului să analizeze soluțiile de salarizare a personalului, în contextul în care, mulți bugetari primesc o serie de sporuri care nu sunt justificate. Totodată, a solicitat instituțiilor să analizeze integrarea soluțiilor de digitalizare, pentru a deveni mai eficiente, având în vedere că soluțiile individuale duc la insularizarea serviciilor și creșterea costurilor.

„Cheltuielile bugetare au crescut, după primele șase luni, cu 12,1%, la 380,3 miliarde de lei. Dacă vrem să ne menținem într-o țintă de deficit în jurul a 8%, este nevoie să tăiem de undeva peste 40 de miliarde de lei, cu aproape 5 miliarde mai mult decât își propunea guvernul anterior. De unde vor lua banii? Probabil de la investiții și din cheltuielile deșănțate cu bunurile și serviciile. În ceea ce privește aparatul bugetar, mare parte dintre cele 40.000 de posturi care urmează să fie reduse sunt bugetate dar neocupate. Provocarea este să treci dincolo de acest nivel și să reduci cheltuielile cu personalul care, după primele șase luni, atingeau un nou maxim istoric”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.