Ce prețuri vor crește din cauza fenomenelor meteo extreme din vara asta. Scumpirile se vor simți din toamnă

Fenomenul El Niño, combinat cu seceta severă din Europa, va genera creșteri de prețuri la alimente. Potrivit climatologului Roxana Bojariu, România va resimți indirect șocul prin importurile de cafea, cacao, zahăr și ulei de palmier, ale căror recolte sunt afectate în zonele tropicale. Seceta pedologică lovește și culturile locale de floarea-soarelui și rapiță, iar scăderea nivelului Dunării și Rinului perturbă transporturile, adăugând costuri. Analiștii estimează scumpiri de 15,8% la mărfuri agricole, un impact asupra PIB-ului Germaniei cu 0,3% și creșterea inflației globale cu aproximativ 0,7%. Scumpirile se vor simți din această toamnă. 

Mai multe alimente se vor scumpi din cauza fenomenelor meteo extreme. FOTO: Arhiva Adevărul

Valurile de căldură succesive care au afectat Europa în ultimele luni, coroborate cu intensificarea fenomenului El Niño în Pacific, creează premisele unei creșteri generalizate a prețurilor la mai multe categorii de produse, atât în sectorul alimentar, cât și în cel energetic. 

Fenomenul El Niño a intrat în luna iulie în categoria „puternic”, existând o probabilitate crescută de evoluție către un eveniment de tip „super”, posibil cel mai intens din ultimii 150 de ani. Organizația Meteorologică Mondială estimează că acesta se va intensifica în continuare în perioada august–octombrie și va persista cel puțin până în primăvara anului viitor. În paralel, seceta pedologică și hidrologică din Europa a redus deja debitele râurilor și a afectat rezervele de apă din sol, influențând culturile agricole și perturbând transporturile de mărfuri pe căi navigabile precum Dunărea și Rinul, ceea ce adaugă costuri suplimentare în lanțurile de aprovizionare.

Deși Europa nu resimte direct efectele climatice extreme ale El Niño în aceeași măsură ca regiunile tropicale, continentul importă o proporție semnificativă din produsele alimentare de bază, iar scăderea ofertei globale, combinată cu creșterea costurilor cu combustibilii, îngrășămintele și transportul, se reflectă inevitabil în prețurile interne. Analiștii Goldman Sachs estimează că fenomenul ar putea determina o creștere de 15,8% a prețurilor globale la mărfurile agricole și de aproximativ 1,3% a prețurilor alimentare în zona euro, în timp ce JPMorgan apreciază că un super El Niño ar putea adăuga aproximativ 0,7 puncte procentuale la inflația globală a prețurilor alimentare la vârf.

Principalele alimente vizate de creșterile de prețuri

Roxana Bojariu, șefa departamentului de climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat pentru Adevărul că principalele efecte ale episodului El Niño 2026–2027 asupra Europei și României se vor manifesta indirect, prin comerțul internațional și prețurile materiilor prime. Ea a subliniat că produse precum cafeaua sau uleiul de palmier (folosit foarte des în industria Horeca sunt cele mai vulnerabile, deoarece El Niño favorizează condițiile de secetă în acele zone, reducând astfel producția și crescând prețurile la nivel global. 

Impactul maxim al acestor șocuri se manifestă, de regulă, la patru până la opt luni după declanșarea fenomenului, ceea ce înseamnă că scumpirile se vor resimți încă din această toamnă și pe parcursul iernii.

„Evaluări ale Comisiei Europene, Food and Agriculture Organization (FAO), OECD și FMI sugerează că principalul impact economic al episodului El Niño 2026–2027 asupra Europei și României ar putea fi legat de prețurile unor produse alimentare și ale materiilor prime agricole importate, precum cafeaua (mai ales varietatea Robusta), cacao, zahăr și ulei de palmier. Aceste produse provin din zone unde faza El Niño favorizează condițiile de secetă (de ex. Indonezia, Vietnam, India, Thailanda, Malaezia, alte regiuni tropicale). Concluzia este că Europa și România vor fi afectate în principal indirect, prin comerțul internațional și prețurile materiilor prime, nu prin efecte climatice directe ale El Niño”, a declarat Roxana Bojariu.

Seceta din Europa lovește culturile locale

În paralel cu efectele indirecte ale El Niño, seceta pedologică și hidrologică din această vară a afectat deja culturile agricole din Europa. Reducerea rezervei de apă din sol și diminuarea debitelor râurilor au pus presiune pe plante precum floarea soarelui și rapița, ceea ce ar putea duce la scăderi de producție și la scumpiri ale uleiurilor vegetale și ale materiilor prime pentru biocombustibili. 

Deși piața grâului este influențată mai degrabă de stocurile globale și de producția din regiunea Mării Negre, UE și America de Nord, seceta din această vară adaugă un factor de incertitudine suplimentar, mai ales în contextul în care valurile de căldură succesive au afectat mari suprafețe agricole din centrul și sud-estul continentului.

„Din punct de vedere climatic, valurile de căldură succesive ce au afectat mare parte din Europa în acestă vară au favorizat condiții de secetă pedologică, adică reducerea rezervei de apă din sol, și hidrologică, adică diminuarea debitelor râurilor. Această secetă pedologică ar putea influența culturi precum cele de floarea soarelui, rapiță. Rămâne să vedem în ce măsură aceste influențe s-ar putea traduce în creșteri de prețuri la materii prime și alimente”, a mai precizat Roxana Bojariu.

Al doilea canal prin care fenomenele meteorologice extreme vor genera creșteri de prețuri este sectorul energetic. Seceta severă a redus nivelul apelor în râuri strategice precum Dunărea și Rinul, perturbând transportul de mărfuri și generând costuri suplimentare pentru industria grea și pentru aprovizionarea cu carburanți. 

Această perturbare logistică se va reflecta în prețurile finale ale produselor care depind de transportul fluvial. În același timp, deși o iarnă mai caldă în emisfera nordică ar putea reduce cererea de gaze naturale, contextul geopolitic actual – inclusiv restricțiile privind fluxurile de GNL rusesc către Europa, care intră în vigoare în ianuarie 2027 – introduce un risc suplimentar de scumpire a energiei. 

Astfel, creșterea prețurilor la energie și la inputurile agricole acționează ca un factor de multiplicare a efectelor inflaționiste generate direct de scăderea producției agricole, amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor și ale companiilor.

Roxana Bojariu a subliniat că, în cazul cerealelor, efectele depind mai mult de seceta din Europa decât de o eventuală scădere a producției de pe alte continente, cauzată de El Niño. Prin urmare, deși factorii implicați sunt complecși, presiunea inflaționistă pe termen scurt este reală și va fi resimțită de consumatorii din întreaga Europă. 

„Pentru cereale precum grâul, efectele depind mult mai mult de recoltele europene și din regiunea Mării Negre decât de reducerea posibilă a producției cauzată de seceta din Australia, ce ar putea fi favorizată de faza El Niño. Piața grâului este influențată în prezent de stocurile globale și de producția din regiunea Mării Negre, UE și America de Nord”, a mai precizat climatologul Roxana Bojariu. 

Nivelul scăzut al Rinului ar putea tăia 0,3% din PIB-ul Germaniei

Nivelul extrem de scăzut al apelor Rinului, cauzat de valul de căldură care afectează Germania, riscă să încetinească ritmul de creștere al celei mai mari economii a Europei, reducând avansul PIB cu cel puțin 0,3 puncte procentuale în acest an, conform unei analize semnate de economistul ING Carsten Brzeski. 

Luni, nivelul apei la Kaub, unul dintre cele mai importante puncte de monitorizare a navigației pe Rin, a coborât la doar 24 de centimetri, cel mai redus nivel de la începerea măsurătorilor, în 1880, depășind astfel precedentul minim istoric de 25 de centimetri, înregistrat în octombrie 2018. 

Pe acest fluviu sunt transportate anual aproximativ 285 de milioane de tone de mărfuri, ceea ce reprezintă circa 80% din traficul pe căile navigabile interioare ale Germaniei, iar coridorul leagă portul Rotterdam de unele dintre cele mai importante centre industriale ale țării, inclusiv regiunile siderurgice Rin-Ruhr și complexul petrochimic de la Ludwigshafen. 

Importanța economică a Rinului depășește cu mult ponderea sa în transportul total de mărfuri, deoarece numeroase industrii au fost construite de-a lungul fluviului și depind de transportul fluvial pentru aprovizionare și distribuție, iar un singur șlep poate fi înlocuit doar de aproximativ 100 de camioane sau de un tren de marfă complet, în condițiile în care infrastructura rutieră și feroviară a Germaniei se confruntă deja cu probleme de capacitate. 

Un studiu publicat în 2020 de Institutul Kiel pentru Economia Mondială a arătat că seceta din 2018 a redus cu aproximativ un sfert volumul transportului fluvial timp de o lună, iar producția industrială a scăzut cu circa 1%, iar per ansamblu, acel episod a diminuat creșterea PIB-ului Germaniei cu aproximativ 0,3 puncte procentuale. 

Potrivit economistului, actualul șoc ar reprezenta „un regres important” pentru economia germană, care a înregistrat creștere timp de trei trimestre consecutive și era pe cale să ajungă la un avans anual al PIB de aproximativ 0,8%.