De ce Dunărea continuă să scadă, deși România nu a fost ferită de ploi. Explicațiile directorului de prognoză INHGA: „La prima vedere, într-adevăr, pare un paradox”

Într-un interviu acordat „Adevărul”, directorul de prognoză hidrologică din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), Marius Mătreață, explică de ce fluviul a ajuns la numai 1.500 metri cubi pe secundă la intrarea în România, deși în multe regiuni ale țării au fost precipitații consistente în prima parte a anului.

Centrala Nucleară de la Cernavodă. FOTO: Facebook / Nuclearelectrica

Debitul Dunării a coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, apropiindu-se de valorile înregistrate în timpul marilor secete hidrologice din 2003 și 1985. Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost oprit, iar funcționarea Reactorului 2 depinde de evoluția nivelului fluviului în următoarele zile. Pentru a menține alimentarea cu apă a centralei, autoritățile au recurs la măsuri fără precedent. În încercarea de a direcționa mai multă  apă spre priza de alimentare a centralei, Armata a detonat controlat stânca Pârjoaia, asta în timp ce patru barje vor fi scufundate și ancorate pe fundul apei pentru a bloca parțial brațul Bala. Hidrologii avertizează, însă, că perioada cea mai dificilă abia urmează, iar Dunărea ar putea coborî sub pragurile atinse în timpul secetei istorice din 2003.

Marius Mătreață arată că situația este determinată în principal de lipsa precipitațiilor din bazinul superior al Dunării, de unde provine cea mai mare parte a apei care ajunge în România, și estimează că revenirea debitului va începe abia după jumătatea lunii august, dacă prognozele privind precipitațiile din Europa Centrală se vor confirma. 

Hidrologul demontează și afirmațiile potrivit cărora Austria și Germania ar fi reținut apa Dunării, explicând de ce, din punct de vedere hidrologic, nivelul extrem de scăzut al fluviului nu poate fi pus pe seama unui asemenea scenariu.

Adevărul: Care este situația debitului Dunării în acest moment?

Marius Mătreață: În acest moment, la intrarea Dunării în țară, în secțiunea Baziaș, debitul este de 1.500 de metri cubi pe secundă, un nivel comparabil cu debitele minime înregistrate în septembrie 2003, un an cu un regim hidrologic deosebit de sever.

Având în vedere că nu au fost precipitații nici în ultima perioadă, în cea mai mare parte a bazinului Dunării din amonte de intrarea în țară, acolo unde se formează debitele care tranzitează sectorul românesc al fluviului, tendința de scădere se va menține.

Estimăm ca, în următoarele două zile, debitul să scadă la aproximativ 1.400 mc/s, apoi să rămână relativ staționar în jurul acestei valori timp de trei zile. În ultimele două zile ale intervalului de prognoză de 7 zile, respectiv pe 9 și 10 august, este posibil să ajungem la aproximativ 1.350 mc/s.

După 10 august, estimăm că debitul se va menține relativ constant în jurul acestor valori, în funcție de evoluția precipitațiilor prognozate. Dacă acestea se vor confirma, după câteva zile cu debite de 1.350-1.400 mc/s, ar trebui să intre într-o ușoară tendință de creștere, care s-ar putea menține până la sfârșitul lunii august.

„Valorile actuale ale debitelor medii zilnice sunt chiar sub cele înregistrate în alți ani foarte secetoși”

Adevărul: Mulți se întreabă de ce debitul Dunării este atât de scăzut, în condițiile în care România a avut, până în această vară, precipitații chiar mai abundente decât în alți ani. Cum explicați acest paradox?

Marius Mătreață: La prima vedere, într-adevăr, pare un paradox. Însă debitele Dunării pe sectorul românesc sunt determinate în principal de cantitățile de apă care vin din bazinul Dunării situat în amonte de intrarea în România, adică din bazinul superior și din bazinul mijlociu al fluviului. În aceste zone nu au fost precipitații o perioadă îndelungată, iar regimul pluviometric a fost semnificativ deficitar pe tot parcursul anului.

Ca să înțelegem de ce am ajuns la aceste valori istorice, este util să privim evoluția debitelor de la începutul anului. Cu excepția lunii februarie, când debitul mediu lunar a fost de 5.600 mc/s, ușor peste media multianuală de 5.400 mc/s, în toate celelalte luni debitele au fost semnificativ sub valorile normale.

În ianuarie, de exemplu, am avut 3.900 mc/s, față de o medie multianuală de 5.400 mc/s. Situația a fost și mai accentuată în lunile de primăvară, când, în mod obișnuit, Dunărea înregistrează cele mai mari debite.

În martie am avut 4.800 mc/s, față de o medie de 6.700 mc/s. În aprilie, 5.100 mc/s, comparativ cu 7.400 mc/s, iar în mai doar 3.000 mc/s, față de media multianuală de 6.600 mc/s. Și în iunie și iulie ne-am situat la doar 49%, respectiv sub 40% din valorile medii multianuale.

Adevărul: Un europarlamentar susține că Germania și Austria ar fi stocat în mod ilegal apă din Dunăre, contribuind astfel la scăderea debitului. Există date care să susțină această afirmație?

Marius Mătreață: Nu dețin astfel de informații și nu știu pe ce argumente se bazează această afirmație. Ceea ce pot spune este că valorile actuale ale debitelor medii zilnice sunt chiar sub cele înregistrate în alți ani foarte secetoși, precum 2003 și 2022.

Trebuie avut în vedere și faptul că, după o perioadă atât de lungă cu deficit hidrologic, orice lac de acumulare din bazinul Dunării are, la rândul lui, rezerve diminuate. La aceste debite istorice foarte mici, volumele de apă nu pot fi modificate în mod semnificativ prin exploatarea lacurilor de acumulare din bazinul Dunării situat în amonte de intrarea în România.

Adevărul: Când estimați că debitul Dunării își va reveni suficient pentru ca centrala nucleară de la Cernavodă să funcționeze în condiții normale?

Marius Mătreață: În prezent sunt în desfășurare lucrări care urmăresc îmbunătățirea repartiției debitelor, astfel încât un procent mai mare din apă să ajungă pe Dunărea Veche, către Cernavodă, și o cantitate mai mică să fie preluată de brațul Bala.

Aceste lucrări vor fi finalizate în următoarele zile, iar ulterior vom putea evalua efectele lor. În funcție de rezultate, vom putea spune mai exact când centrala nucleară va putea reveni la funcționarea la capacitate maximă și în condiții de siguranță.

Pe baza prognozelor meteorologice și hidrologice pe termen mediu, estimările noastre au, evident, un grad ridicat de incertitudine. Totuși, în ultimele zile au fost două-trei episoade de precipitații importante, de peste 15-20 mm, în special în Austria. Acestea vor influența debitele din bazinul superior al Dunării și ne așteptăm ca în perioada următoare să vedem creșteri ale debitului în secțiunea Budapesta.

În același timp, așteptăm creșteri și pe râul Drava, un afluent important al Dunării, unde sunt prognozate precipitații semnificative în intervalul 6-7 august.

După ce vom depăși perioada critică, cu debite staționare de aproximativ 1.350-1.400 mc/s la intrarea în țară, aceste aporturi din bazinul superior ar trebui să compenseze scăderea care se va menține în următoarele zile în bazinul Savei, un alt afluent important al Dunării.

Ulterior, ne așteptăm ca precipitațiile să se extindă atât în bazinul superior al Dunării, cât și în bazinul Savei și în România. Nu vor fi cantități foarte mari, dar apreciem că vor fi suficiente pentru ca debitele să ajungă la valori care să nu mai creeze probleme majore în funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.

Adevărul: Din datele pe care le aveți acum, când s-ar putea vedea concret această îmbunătățire?

Marius Mătreață: Pentru sectorul de la intrarea Dunării în țară estimăm că o îmbunătățire mai evidentă a regimului hidrologic, adică intrarea pe o tendință de creștere, ar putea apărea după data de 12 august.

La Cernavodă, efectele acestei creșteri s-ar putea resimți în jurul datelor de 16-17 august. Repet însă că aceste estimări sunt valabile în condițiile normale, fără a lua în calcul impactul lucrărilor aflate acum în desfășurare.

Rămâne să vedem ce efect vor avea aceste intervenții asupra nivelurilor apei în zona Cernavodă. În funcție de rezultatele lor, este posibil să reușim să depășim această perioadă critică fără probleme majore, chiar dacă vom funcționa la limita parametrilor estimați.