De ce toate centralele nucleare de pe Dunărea secată se opresc, cu excepția celei din Bulgaria de la Kozlodui. Explicația specialiștilor bulgari

Cele două unități energetice ale centralei nucleare bulgare de la Kozlodui continuă să funcționeze la capacitatea planificată, în ciuda nivelurilor record de scăzute înregistrate pe fluviul Dunărea. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei din Bulgaria, pe fondul crizei similare din România și Ungaria, unde nivelul critic al Dunării a determinat restricții în funcționarea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks.

Centrala de la Kozlodui/FOTO:Arhiva

Situație fără precedent în România și Ungaria

Centrala nucleară românească de la Cernavodă, care asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, ar putea fi nevoită să oprească ambele reactoare, din cauza debitului istoric de scăzut al fluviului. Reducerea producției a determinat România să își majoreze importurile de energie electrică.

Armata română a fost nevoită chiar să detoneze o formațiune stâncoasă din albia Dunării, pentru a redirecționa apa necesară răcirii către centrala de la Cernavodă. Cu toate acestea, ministrul energiei a avertizat că centrala ar putea fi nevoită să își oprească funcționarea în zilele următoare.

Situația este considerată și mai complicată în Ungaria, unde, pentru prima dată în 44 de ani, centrala nucleară de la Paks ar putea fi nevoită să își întrerupă activitatea. Centrala nucleară Paks din Ungaria s-a confruntat noaptea trecută cu riscul de a fi oprită complet din nou.

Dar nivelul apei Dunării în zona centralei a crescut ulterior, ceea ce a dus la evitarea acestui scenariu, a anunțat marți premierul ungar Peter Magyar.”În jurul orei două și jumătate dimineața, am fost la câțiva milimetri distanță de oprirea completă a Centralei Nucleare de la Paks, dar până dimineață nivelul apei a crescut cu 1,5 centimetri. În prezent, ultima turbină funcționează în condiții de siguranță. Mă îndrept spre Paks!”, a scris Peter Magyar, pe Facebook.Ulterior, el a precizat că a fost cea mai grea și critică noapte.

”Am trecut de cea mai grea și mai critică noapte de până acum. Vă mulțumesc tuturor! Vom reuși împreună”, a precizat premierul Ungariei.

Duminică, Ungaria a oprit complet duminică centrala nucleară Paks, pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare, după ce nivelul Dunării a coborât la valori minime record. Centrala asigură în mod obișnuit peste 40% din producția de electricitate a țării.

„Din cauza unei noi scăderi a nivelului Dunării, penultimul grup de producție al centralei nucleare Paks va fi oprit la ora 01:30. Producția centralei va scădea astfel la numai 240 MW, iar duminică va fi oprită complet, pentru prima dată în 44 de ani”, a anunțat premierul Péter Magyar, pe contul său de X.

Luni, centrala a fost repornită.

Centrala Paks, situată la aproximativ 100 de kilometri sud de Budapesta, are patru reactoare construite cu tehnologie sovietică și folosește apa Dunării pentru răcire.

Seceta prelungită și valurile succesive de căldură au dus Dunărea la niveluri minime istorice în mai multe zone. Premierul Péter Magyar a avertizat că țara s-ar putea confrunta cu o criză energetică chiar în această săptămână. Guvernul ungar a solicitat populației și mediului de afaceri să reducă consumul de energie în orele de vârf, între 17:00 și 22:00, îndemnând cetățenii să evite utilizarea aparatelor de aer condiționat și, în special, a mașinilor de spălat. Ungurii au fost, de asemenea, chemați să se abțină de la încărcarea vehiculelor electrice.

Situația de pe malul bulgăresc al Dunării

Agenția Executivă pentru Studiul și Întreținerea Fluviului Dunărea a anunțat că situația rămâne complicată în zona orașelor bulgărești situate de-a lungul fluviului. În doar 24 de ore, nivelul apei a scăzut cu 4 centimetri în dreptul orașului Vidin, cu 5 centimetri la Lom și cu 1 centimetru la Ruse. Nivelurile apei rămân semnificativ sub pragul minim de navigație și reglementare.

Totuși, reprezentanții Ministerului Energiei din Bulgaria au transmis un mesaj liniștitor, precizând că, în următoarele trei săptămâni, nu va fi necesară reducerea ritmului de producție al centralei de la Kozlodui, cu condiția ca ritmul mediu de scădere a nivelului Dunării să se mențină constant, scrie presa bulgara.

De ce centrala de la Kozlodui nu este afectată în același mod

Reprezentanții centralei nucleare au explicat că, în cazul Bulgariei, apa din Dunăre este folosită pentru răcirea aburului din condensatoarele situate în partea neconvențională a centralei și nu pentru răcirea directă a reactoarelor nucleare.

Alimentarea constantă cu apă se realizează printr-o stație proprie de pompare situată pe mal, construită într-un golf adânc al fluviului și proiectată pe baza unor studii centenare privind nivelul Dunării. Astfel, este asigurată funcționarea stabilă a tuturor instalațiilor, chiar și în condiții de nivel scăzut al fluviului. Stația de pompare dispune de un sistem automatizat de măsurare continuă.

La finalul săptămânii trecute, ministra energiei din Bulgaria, Iva Petrova, a discutat cu omologul său sârb. În urma acestor discuții, s-a convenit ca, în limitele posibilităților tehnice ale complexului hidroenergetic Djerdap, nivelul Dunării în aval de centrala de la Kozlodui să fie menținut peste pragurile critice de operare, pentru a garanta funcționarea sigură și fiabilă a centralei.

Fără riscuri pentru funcționarea centralei, în ciuda scăderii rapide a nivelului fluviului

Dacă ritmul mediu de scădere a nivelului fluviului se menține constant, autoritățile bulgare susțin că nu există motive pentru reducerea capacității de producție în următoarele cel puțin trei săptămâni.

Doar într-o singură zi, nivelul Dunării a scăzut cu 5 centimetri. Cu toate acestea, Ministerul bulgar al Energiei a declarat că nu există niciun risc pentru funcționarea centralei de la Kozlodui, subliniind că, la proiectarea acesteia, a fost luat în calcul riscul unei secete extreme.

Ministerul Energiei di Bulgaria a precizat: dacă ritmul mediu de scădere a nivelului Dunării înregistrat în ultima săptămână se menține, nu se preconizează măsuri semnificative de reducere a capacității de producție a centralei de la Kozlodui în următoarele cel puțin trei săptămâni.

Cu ochiul liber se poate observa că nivelul apei din unul dintre cele două canale prin care este evacuată apa folosită la răcirea reactoarelor centralei de la Kozlodui a scăzut cu 20-30 de centimetri.

Explicațiile experților

Potrivit dr. Ivan Hinovski, expert în energie, centrala funcționează în prezent datorită punctelor mai adânci de captare a apei, special amenajate pentru centrala de la Kozlodui. "A fost aleasă varianta cea mai conservatoare, cu cel mai mare volum al canalelor și cu cea mai adâncă săpare a puțurilor de captare a apei", a explicat dr. Hinovski.

Dacă nivelul Dunării continuă să scadă în același ritm, prima centrală nucleară a Bulgariei ar putea funcționa la capacitate maximă încă cel puțin trei săptămâni. "Dacă în prezent nivelul absolut, adâncimea Dunării, este de 80 de centimetri, ar trebui să mai scadă cu încă 40 de centimetri pentru a se ajunge la acest prag minim critic", a precizat expertul.

Potrivit specialiștilor, nu există un pericol direct pentru reactoare, întrucât cantitățile de apă care intră în centrală nu sunt folosite pentru răcirea directă a acestora, ci pentru răcirea aburului necesar producerii energiei electrice.

Tehnologia de răcire a centralei nucleare

Stațiile de pompare preiau apa din Dunăre și o transportă, prin canale reci, către centrala de la Kozlodui. Acolo, apa este folosită în principal pentru răcirea condensatoarelor turbinelor, dar și a schimbătoarelor de căldură.

În orele dinaintea prânzului, aproximativ 28% din energia electrică produsă în Bulgaria provine de la centrala de la Kozlodui, în timp ce cea mai mare parte — aproximativ 50% — este generată de sistemele fotovoltaice. În orele după-amiezii, ponderea energiei fotovoltaice crește, în timp ce contribuția centralei nucleare scade ușor.

Cele două reactoare ale centralei de la Kozlodui funcționează normal, unitatea a cincea având o sarcină de 1.017 megawați, iar cea de-a șasea, de 974 de megawați, cu variații ale sarcinii pe parcursul zilei.