Exclusiv Ce poate face România în contextul războiului tarifelor lui Trump: „Să nu ne mai luăm ostatică propria populație”
0Războiul tarifelor pornit de Trump și prezentat „un război de apărare națională” e, de fapt, „un război civil între producătorii și consumatorii din SUA”, susține economistul Radu Nechita. El explică cum ar putea Europa și România să beneficieze de asta.
Președintele Donald Trump a impus taxe de 25% asupra importurilor din Canada, Mexic și China, invocând eforturi insuficiente ale acestor țări în combaterea traficului de fentanil și substanțe conexe către Statele Unite. Trump a mai motivat că impunerea tarifelor va avea un efect pozitiv în ceea ce privește crearea unor noi locuri de muncă în SUA.
În discursul în fața Congresului, președintele a susținut că din 2 aprilie vor fi anunțate alte tarife, vizată fiind și Uniunea Europeană.
„Adevărul” a discutat cu economistul Radu Nechita, conferențiar la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai, despre efectele globale ale acestui adevărat război comercial pe care l-a început Trump.
„Discursul președintelui Trump nu ține cont de ceea ce economiștii încearcă să explice de un sfert de mileniu: anume faptul că taxele vamale lovesc în consumatorii țării care practică aceste taxe. Ticăloșia politicienilor constă în faptul că ei prezintă ca un măreț război de apărare națională ceva ce este de fapt un război civil. Este războiul între producătorii din țara respectivă și consumatorii din țara respectivă”, explică economistul.
Practic, introducând taxele vamale, se scumpesc produsele din import, ceea ce permite producătorilor din țara respectivă să mărească prețul.
„Deci, taxele vamale sunt un mijloc prin care producătorii din țara respectivă sunt puși la adăpost de concurența altor producători din străinătate, iar acest lucru se face cu un preț plătit de consumatori. Consumatorii din țara respectivă vor plăti mai mult pentru produse mai puține și poate și de calitate mai slabă decât cele importate”, arată Nechita.
Astfel, se va reduce cantitatea disponibilă de produse și acestea vor avea prețuri mai mari.
„Desigur, acest lucru îi încurcă și pe producătorii străini, într-o oarecare măsură, în sensul că vor putea să exporte cantități mai mici. Poate că prețul la care ajunge produsul respectiv va fi atât de mare încât nu se mai vinde și ei vor fi astfel scoși de pe piața țării care mărește taxele vamale. Deci rezultatul depinde foarte mult de cât de mult cresc acele taxe”, detaliază economistul.
Deocamdată, cifra pe care o știm sigur este 25% taxe vamale pentru China, Mexic și Canada. „Înseamnă că prețurile vor crește cu 25%. Pentru un consumator care cumpără un pachet de gumă de mestecat, probabil nu va fi mult să plătească 25% mai mult. Pentru un consumator care își cumpără o mașină de 100.0000 de dolari și trebuie să plătească acum 125.000 de dolari este un preț semnificativ mai mare”, explică cercetătorul.
Întrebat dacă există totuși un efect pozitiv al introducerii taxelor, anume stimularea producției interne, Nechita a precizat:
„Introducerea taxelor vamale provoacă niște pierderi și niște beneficii. Consumatorii suportă pierderea, iar producătorii beneficiază - vor vinde mai mult, vor produce mai mult decât produceau înainte. Parțial importurile vor fi substituite prin producția internă, dar ei vor vinde la un preț mai mare”.
„America, per total, pierde”
De asemenea, câștigă și statul respectiv prin taxele vamale care vor fi colectate. „Aici este foarte important de precizat: suma câștigurilor celor care câștigă de pe urma introducerii taxelor vamale este mai mică decât suma pierderilor. America, per ansamblu, nu câștigă din taxe vamale. Pierd consumatorii americani, câștigă producătorii americani, câștigă statul american, dar suma câștigurilor statului și producătorilor americani este mai mică decât suma pierderilor consumatorilor americani. Asta înseamnă că America per total este perdantă”.
Dacă izolarea economică, dacă politicile astea de tip protecționist ar fi eficiente, explică economistul, „Cuba, care este sub embargo, adică este ca și cum ar fi taxe vamale exorbitante, sau Coreea de Nord, care este aproape complet deconectată de circuitul mondial, aceste țări ar trebui să fie mult mai bogate decât orice altă țară de pe planeta asta. Nu funcționează lucrurile așa, din păcate”.
Economistul propune un experiment pentru cititorii din România: „să se gândească dacă, de exemplu, județul Cluj, ca să stimuleze economia din județul Cluj, ar introduce taxe vamale la importurile din restul județelor din țară. Sigur că da, unii producători ar fi foarte încântați. Producătorii de pepeni din Cluj ar fi încântați că nu mai sunt victimele concurenței neloiale ale producătorilor din Dăbuleni sau de prin altă parte. Dar consumatorii din județul Cluj ar trebui să plătească prețuri mult mai mari, iar producătorii de pepeni din județul Cluj n-ar câștiga atât de mult.”
În plus, dacă fiecare județ din România ar practica taxe vamale la importurile din alte județe, toată economia românească ar intra în colaps.
„Am mai văzut așa ceva în anii 20-30, după care a venit marea criză economică”
„Nimeni nu ar trăi mai bine în niciun județ din România dacă fiecare județ ar trece la un fel de protecționism de acest tip, să mărim cu 25% importurile din alte județe. Ei, teama mea este că acest lucru se va întâmpla la nivel mondial și vom asista la o reducere semnificativă a comerțului internațional, situație cu care umanitatea s-a confruntat. Perioada de prăbușire a comerțului internațional a fost în anii 20 și 30. Atunci am cunoscut ceea ce în istoria economică se numește Marea Criză Economică”, explică Nechita.
Sigur, detaliază economistul, criza a avut mai multe cauze, cum ar fi erorile de politică monetară, dar prăbușirea generalizată care a urmat a fost cauzată și amplificată de creșterea taxelor vamale practicată de administrația americană de atunci. „Au fost descurajate, într-adevăr, importurile din restul lumii spre America, dar descurajând importurile celorlalți, indirect, tu descurajezi și capacitatea celorlalți de a cumpăra ulterior de la tine. Deci, practic, întreaga umanitate a produs mai scump, mai puțin decât dacă nu ar fi existat acele restricții.”
Poate funcționa această politică ca o modalitate de a duce investiții străine în America, în contextul invitațiilor pe care Trump le face companiilor: „haideți să investiți în SUA, veți avea cele mai mici taxe”?
„E o modalitate foarte întortocheată și nu neapărat eficientă de a obține ceva ce se poate obține fără aceste taxe vamale. În momentul în care tu vii și pui taxe vamale, de exemplu, pe importul de oțel, în speranța că vor veni producători de oțel în țară, practic un politician decide domeniul în care să se facă niște investiții. Noi chiar suntem convinși că politicianul alege exact sectorul cel mai rentabil, exact ceea ce este nevoie?”, se întreabă el retoric.
Astfel sunt stimulate diverse lobby-uri care cer politicienilor să fie puși la adăpost de concurența străinilor și astfel vor putea să-și mărească prețurile, după care vor veni investitori străini, care poate vor primi autorizație, poate nu vor primi autorizație. „Deci, practic, este un mijloc prin care politicienii capătă o putere asupra cetățenilor, o putere absolut colosală. Nu știu alții cât de optimiști sunt cu privire la capacitatea politicienilor de a lua decizii înțelepte, eu sunt un pic rezervat cu privire la înțelepciunea politicienilor și la bunele lor intenții, de altfel.”
Efect: vor crește prețurile
Primul efect vizibil va fi creșterea prețurilor în SUA. Vor crește prețurile și în celelalte țări? „Depinde, pentru că dacă producătorii de orice ar fi, de automobile, de oțel, de aluminiu, de petrol, indiferent, nu mai pot exporta în Statele Unite, ei vor putea să redirecționeze acele resurse în alte direcții, spre alte țări”, explică economistul. Astfel, prețurile ar putea chiar să scadă în alte piețe.
„Uniunea Europeană, dacă rezistă tentației de a intra în acest război al taxelor, practic de a-și da cu ciocanul în cap mai tare decât își dă Trump sau mă rog, decât dă Trump cu ciocanul în capul consumatorilor americani, ar putea reduce taxele vamale. Liberalizarea unilaterală este posibilă”, explică Nechita.
Astfel, Europa va câștiga prin faptul că ne vom aproviziona de pe piața mondială la cele mai reduse costuri posibile. „În Singapore, de exemplu, veți vedea în codul vamal circa 400 de pagini în care scrie 0% taxe vamale. E ceea ce a făcut Marea Britanie în secolul XIX, la un moment dat și Imperiul Francez a făcut la fel; au semnat un acord de liber schimb între cele două țări. Sigur, i-au încurcat pe unii producători, dar s-au străduit fiecare să-și găsească nișa și să se dezvolte în domeniu în care putea fi mai eficient. Dacă strategia este să protejăm industria națională și după ce se pune pe picioare să eliminăm măsurile de protectinism, acea industrie nu va fi niciodată competitivă. Este ceea ce au încercat țările din America de Sud. Nu știu dacă ați auzit de mari producători de automobile din Argentina sau din Brazilia? Din start erau ineficienți și din start ei încercau să deservească niște piețe care erau etanșeizate. Țările asiatice, deși și ele au avut politici protecționiste, le-au avut la un nivel mult mai scăzut decât politicile sud-americane. La ei, acele țări au pornit de la bun început cu ideea de piață mondială. Așa a făcut Taiwan, așa a făcut Japonia. Au aplicat politici protecționiste, dar pe o scară mult mai mică decât au făcut-o ceilalți. Dacă politicile protecționiste ar fi bune, înseamnă că ar fi trebuit să vedem efecte mai bune în țările care le-au aplicat pe scară mai largă” – a detaliat economistul.
De ce intră UE în războiul taxelor, deși greșește
De ce există tentația UE, dar și a Canadei, de a intra în războiul acesta al tarifelor și de a impune, la rândul lor tarife SUA?
„Pentru că nivelul de educație economică a alegătorului median este, poate nu chiar la fel de scăzut, dar destul de scăzut peste tot. Alegătorul median nu știe că taxele vamale sunt un autogol din foarfecă. Și îl aplaudă. El crede că e în poarta celuilalt, nu știe că e autogol. El vede că e din foarfecă și e spectaculos. Și atunci este o retorică aplaudată de alegătorul median și tentația politicianului de a sări în direcția asta este foarte, foarte mare”, explică Nechita.
Cea de-a doua explicație ține de „atacarea” companiilor care fac lobby pe lângă politicienii care introduc taxe: „Dacă eu nu te pot face să fii rezonabil, finanțatorii campaniei tale electorale te vor trage de mânecă atunci când vor vedea că interesele le sunt afectate. De exemplu, dacă Uniunea Europeană nu mai cumpără gaz de la compania americană de la care cumpăra gazul lichefiat, aceasta ar putea interveni pentru a-și apăra interesele”.
Ce poate face Europa
În acest context, l-am întrebat pe economist ce mai poate face Uniunea Europeană pentru a avea cât mai puțin de suferit în urma acestui război vamal.
„Știți că în UE vorbim despre cele patru libertăți, libera circulației a bunurilor, a capitalurilor, a serviciilor și a persoanelor. Dacă ne uităm cu atenție, vedem că libera circulație a bunurilor este libera circulația bunurilor din Uniunea Europeană, nu a tuturor bunurilor de pe planetă. Dacă liberul schimb e bun la nivelul Uniunii Europene, între Franța și Germania, de ce nu-i bun între Spania și Maroc? Mi se pare că sunt niște contradicții aici. De ce să nu eliminăm taxele vamale și să ne aprovizionăm la cele mai ieftine prețuri de pe această planetă. De ce nu?”, explică economistul.
Țările cu care facem comerț în aceste condiții, în contextul creșterii nivelul de trai din acele țări vor deveni consumatori ai bunurilor noastre și așa mai departe. Integrarea economică este o strategie mai câștigătoare pe termen lung, cu condiția să „nu te integrezi economic cu tot felul de dictatori care se visează stăpânii lumii.”
Nechita pledează și pentru o libera circulație a persoanelor. „Libera circulație a persoanelor nu înseamnă neapărat că toată Africa să se poată muta în Europa, sau Asia, sau Orientul Mijlociu, sau de ce nu America de Sud să se poată muta în Europa. Pot să înțeleg aceste lucruri, chiar dacă, per total, imigranții economici, cei care vor să vin aici să lucreze, au o contribuție netă. Problema Uniunii Europene este că ea respinge imigranții economici. Deci pot să cer să emigrez în Uniunea Europeană pentru o mulțime de motive, dar nu pot să vin să lucrez aici ca să mă îmbogățesc. Deci poți să fii orice fel de imigrant, dar nu imigrant economic”, spune economistul. El susține că integrarea pe piața muncii este cea mai bună metodă de integrare socială, economică și culturală. „Criteriul cel mai important de selecție a emigranților ar trebui să fie măsura în care produc ceva util pe piața bunurilor și serviciilor”, explică economistul
„Iar pe partea cu libera circulație a serviciilor, aici se practică un fel de protecționism mascat. Este foarte greu ca eu, de exemplu, să mă duc și să-mi fac vreun loc pe piața profesorilor de economie din Franța sau din orice altă țară. Pentru că intelectualitatea din aceste țări a reușit să-și protejeze piața mult mai bine decât au reușit-o așa numitele gulere albastre. De unde și frustrarea multora din clasa muncitoare cu privire la faptul că elitele, intelectualitatea pare să-i fi abandonat și să le fi sacrificat nivelul lor de trai”, susține Nechita.
Economistul sprijină și ideea unei libere circulații a capitalului din întreaga lume, nu numai din UE. „Este o libertate care este oferită unilateral, fără dorință de contrapartidă, fără pretenții de contrapartidă. Asta este, zic eu, un lucru bun. Chiar dacă putem să găsim anumite diferențe între declarații și transpunerea în practică acestei diferențe. Este bine că există această libertate, este bine că există această deschidere, problema este că avem o fiscalitate mai apăsătoare decât ar fi cazul să fie. Capitalul este mult mai taxat în Uniunea Europeană, nivelul de fiscalitate este mult mai taxat în Uniunea Europeană”, explică Nechita.
Uniunea Europeană se hiper-reglementează și hiper-taxează, spune economistul. „Există o ostilitate mai mare decât ar fi cazul să fie față de capital, față de capitaliști, față de capitalism, față de profit, față de burse. Noi credem că marile firme și firmele viitorului vor fi stabilite de un comitet de stat al planificării sau de ceva sfat al înțelepților sau de o comisie sau de cineva, nu de către capitaliștii care își riscă propriile resurse”, concluzionează economistul.
Ce poate face România
L-am întrebat pe economist cum poate România naviga în acest război al tarifelor.
„Nivelul taxelor vamale este stabilit la nivelul Uniunii Europene. Deci dacă prin a face ceva înseamnă să avem o politică diferită este exclus. Noi nu putem avea o politică vamală diferită de cea a Uniunii Europene”.
Am putea, în schimb, spune el, să pledăm pentru raționalitatea economiei. „Hai să nu intrăm în acest joc de creștere a taxelor. Hai să nu ne mai luăm ostatică propria populație, hai să nu intrăm într-o licitație a celor mai păguboase politici economice”.
Am mai putea să speculăm nemulțumirile altor țări care au fost tratate în mod necorespunzător și să fim niște campioni ai bunăvoinței și ai raționalității economice, ai deschiderii.
„Bineînțeles, ar trebui să alocăm un procent mai ridicat pentru industria de apărare, că până la urmă, prosperitatea trebuie și creată, dar trebuie și apărată”, explică economistul.
În contextul în care Trump a invitat investitori din toată lumea în SUA, Nechita crede că ar putea exista companii din România care să investească în America: „Sunt firme care ar putea, în domeniul IT-ului, de exemplu, să facă acest lucru. Mie mi se pare că sunt chiar un pic mai timizi decât ar fi cazul să fie. Nu sunt la curent să fie multe investiții relevante românești la scară planetară. Gândiți-vă la Nokia, lumea a uitat cât de relevante erau produsele acestei companii acum 15-20 de ani, când deținea circa 40% din piața mondială. Și vorbim de o țară cu populație foarte mică”.
Economistul crede că nu este nimic care să ne împiedice să profităm de oportunități. „Iar întreprinzătorii români care reușesc într-un mediu atât de ostil instituțional și cultural, în acest ocean de invidie și de lipsă de încredere la nivel social, eu cred că sunt chiar foarte, foarte pregătiți pentru haosul prin care trecem acum. Tocmai pentru că la noi asta e normal, haosul acesta e normal.”
Se încarcă comentariile...
