Exclusiv Ce a vrut să transmită Trump prin discursul din Congres „cu tonul acesta mesianic și chiar mistic”
0Primul discurs al lui Trump în fața Congresului a avut un puternic caracter electoral și de autoelogiere, venind după doar 43 de zile, în contextul nevoii de consolidare a poziției după întâlnirea de la Casa Albă de vineri și pe fondul unor discuții despre un posibil al treilea mandat.
Gabriela Ciot, profesor universitar de Relații internaționale și studii europene la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, analizează primul discurs al lui Donald Trump în fața Congresului și mesajele pe care le transmite astfel lumii și mai ales Europei. Profesoara analizează și ce înseamnă pentru România discursul lui Trump.
„Discursul lui Donald Trump în fața Congresului s-a înscris în aceeași linie retorică ce l-a consacrat, îmbinând protecționismul economic, afirmațiile de natură populistă și promovarea unei imagini de lider global atipic, dispus să adopte soluții radicale. De la noile tarife comerciale și până la propuneri simbolice precum invitația adresată Groenlandei, Trump a livrat un mesaj destinat în primul rând susținătorilor săi fideli, încercând să își consolideze poziția atât în cadrul Partidului Republican, cât și în spațiul public american”, spune specialista.
Discursul demonstrează nevoia lui Trump de autoelogiere și chiar și de aplauze: „El a menținut practic un ton electoralist. Practic, este un discurs îndreptat spre sine și spre baza electorală republicană”
Trump a făcut un raport sau un bilanț al primelor 43 de zile de guvernare. Practic, ar fi trebuit să facă un raport după 100 de zile de guvernare. „Așteptările erau să prezinte o strategie de guvernare, dar nu a avut așa ceva. El a prezentat cele 100 de decrete semnate, unele dintre ele fiind contestate în justiție. Este clar că nu vedem o strategie. Președintele Trump și echipa au venit doar cu inițiative anunțate politic în campania electorală, fără o pregătire a terenului și fără a ține cont de complexitatea efectelor interne și mai ales internaționale”.
Ciot crede că Trump nu a așteptat să treacă 100 de zile pentru a prezenta un raport deoarece s-a grăbit să dea un semnal intern, publicului și colegilor din partid, mai ales în urma incidentului diplomatic de vinerea trecută.
„În momentul în care a intrat în sală Congresului, democrații, spre care nici nu s-a întors, nu au avut nicio reacție. Apoi le-a reproșat că nu-l aplaudă, deși când a intrat nu le-a acordat nicio atenție. În schimb a fost primit cu urale de republicani. Vedem de aici că societatea americană este mult mai divizată”, explică profesoara.
Mesaj electoral mesianic
Unul dintre elementele cheie ale discursului a fost cel legat de tarifele anunțate pentru Mexic, China și Canada. „S-a anunțat că vor fi introduse, dar vom ști mai multe pe 2 aprilie. Aceste inițiative tarifare pot declanșa un război comercial global ale cărui consecințe încă nu le întrezărim. Din acest război comercial răzbate tonul acesta mesianic și chiar mistic, pentru că dacă ne uităm cu atenție chiar la începutul discursului a spus că este cea mai bună președinție din istoria SUA, cea a președintelui George Washington fiind numărul 2 după președinția lui.”
Ciot se întreabă care sunt prioritățile acestui mandat: „acestea de autoelogiere, de creștere a imaginii proprii sau de a face față unei crize economice care se întrevede?”
Trump nu a menționat recenta scădere a piețelor, care sunt speriate de introducerea acestor tarife, și de probabilitate ca taxele să crească și mai mult.
„Așa că președintele Trump oferă puține strategii sau planuri pentru a scăpa de temerile economice”, arată profesoara.
Ea a menționat de faptul că în discurs au apărut multe informații false: „A introdus informații false referitoare și la contribuția Statelor Unite pentru Ucraina, deși a fost corectat chiar și de președintele Macron, iar studiul făcut de Institutul Kiel pentru Economia Mondială ne arată că Europa a sprijinit cu 132,3 miliarde de dolari, iar Statele Unite cu 122 de miliarde de dolari. Dar continuă aceste dezinformări pentru că, până la urmă, consolidarea electoratului este unul din obiectivele lui Trump și electoratul va crede ceea ce spune el”.
Noua mantră: bunul simț
Ciot a mai observat că noua mantră a lui Trump este „bunul simț”, un concept umbrelă care probabil va marca aceste schimbări pe care președintele Trump dorește să le facă la nivel intern și mai ales la nivel internațional. „Pe plan extern, el vrea să arate că sparge tiparele tradiționale, dar acest bun simț cel mai mult este explicitat, dacă putem să spunem așa, prin eviscerarea pe care o realizează Elon Musk în ceea ce privește fondurile Guvernului federal”
Mulți analiști așteptau de la Trump explicații cu privire la întâlnirea de vineri de la Casa Albă și mai ales o strategie privind negocierile de pace în Ucraina.
„Discuțiile pe acest subiect sunt într-o dinamică intensă. Au apărut informații conform cărora echipa lui Trump dorește o îmbunătățire, o modificare a acestui acord. Săptămâna viitoare, Zelenski însoțit de Macron și Starmer vor merge la Casa Albă tocmai pentru a discuta acest acord. Practic, prezentarea scrisorii lui Zelenski către Congresul American a fost tot așa un act, hai să-i spunem, de spectacol, prin care a dorit să demonstreze că este puternic și până la urmă acțiunile pe care le face se soldează cu efecte benefice pentru America, pentru că vorbește foarte mult de creșterea nivelului de trai al americanilor, însă pentru asta e nevoie de strategii, planuri economice, nu de declarații, multe dintre ele nefundamentate practic și chiar false”, explică Ciot.
Specialista a mai observat că „exprimarea lui Trump întotdeauna arată menținerea interesului unei oligarhii big tech pentru că de la aceștia preia aceste propuneri expansioniste, libertariene, chiar iliberale și protecționiste”.
Cruciada lui Musk cu angajații administrației are la bază, spune experta, dorința de a-și aduce funcționari loiali care să implementeze politicile lui Trump. „În plus, dorește un aparat guvernamental mai suplu pentru a echilibra bugetul.”
Mesajul pentru americani
Ciot crede că discursul președintelui este o continuare a campaniei electorale. „Au apărut informații neoficiale deocamdată conform cărora Trump ar intenționa să candideze pentru un nou mandat. În plus, el dorește să-și consolideze și poziția internă la nivelul Partidului Republican. Vrea o dominație totală și, desigur, modelele pe care le aplică sunt cele autocrate. Și atunci, din dorința de a face America măreață, din păcate, vedem astfel de scăpări înspre iliberalism și apetență pentru aceste modele autoritare, dictatoriale chiar.”
Pentru americanul de rând, mesajul lui Trump a fost că are un președinte care lucrează pentru el încă din prima zi și uite cât a reușit să facă în aceste zile de mandat.
„Iar în momentul în care a prezentat acele fonduri anulate pentru diferite programe precum US AID, a anunțat că aceste fonduri vor fi redirecționate astfel încât să crească standardul de viață al americanului de rând. Cred că pentru votanții lui a fost un mesaj foarte puternic. Dar nu a precizat exact cum va crește nivelul de trai. Nu are o strategie, sunt multe măsuri reactive și, repet, este orientat iarăși de interesul acestei oligarhii big tech”, explică Ciot.
Motivul pentru care a anunțat gazoductul strategic din Alaska a fost faptul că vor fi create noi locuri de muncă, pentru că până la urmă este unul din punctele importante din campania electorală pe care vrea să-l continue, cel de a oferi locuri de muncă americanilor. „Până la urmă tot acest război al tarifelor tot aici trebuie să ducă, să sporească capacitatea antreprenorilor americani”, explică ea.
În discurs, a mai menționat că va reorienta industria auto înspre cea clasică în dauna autovehiculelor electrice. „Și iarăși, dacă mergem tot în cheia aceasta climatică, a făcut și o precizare, a chiar subliniat cât de „glorioasă” este retragerea din acordul de la Paris. De asemenea, va continua exploatarea materiilor prime, tot în această cheie a consolidării locurilor de muncă pentru americani, pentru că, vă dați seama, este până la urmă un mesaj care privește americanul de rând preocupat de a avea o slujbă și de a asigura viitorul familiei sale”, explică profesoara.
Un alt mesaj a fost legat de consolidarea frontierelor din sudul Americii. „A precizat în discurs că încă din prima zi a declarat o criză în acest domeniu al politicii de migrație și a consolidat granița de sud și a făcut foarte multe deportări încă din prima zi. Pentru că are această abordare naționalistă, ceea ce este foarte trist. Primul sfert de veac din secolul XXI ne arată o America naționalistă, ostilă față de străini, față de emigrația fără acte”.
Mesajul către lume
Trump a avut aceste precizări referitoare la realizarea unui gazoduct strategic în Alaska, ceea ce înseamnă că își îndreaptă atenția spre zona Asia-Pacific, în contextul competiției cu China, mai spune specialista.
Prin prezentarea acestui proiect dorește să confirme sau să reafirme poziția de lider energetic global al Statelor Unite. „Tot în această cheie, este invitația Groenlandei de a face parte din Statele Unite. Deși sondajele realizate arată că cetățenii acestei insule nu au indicat un apetit mare de a răspunde pozitiv acestei invitații.”
A menționat și despre canalul Panama și, deja a primit o replică din partea președintei Mexicului. „Europenii au fost mai rezervați în a răspunde pentru acum sunt foarte concentrați pe războiul din Ucraina care solicită multă diplomație și precauție în răspunsuri”.
În plus, despre Europa, Trump a menționat doar la modul general intenția de a impune tarife.
„Abordarea pe care o are președintele Trump este una tranzacționistă și negocierile tot așa le abordează dintr-o perspectivă tranzacționistă și va fi foarte greu de ajuns la un compromis, pentru că abordarea lui Trump este win-lose (o parte câștigă – alta pierde-nr) ori modul în care lumea europeană concepe negocierea este bazată pe principiul win-win, adică toate părțile câștigă, tocmai pentru a face ca rezultatul să fie sustenabil, durabil.”
La ce să se aștepte Europa?
„Uniunea Europeană deja este pregătită pentru un eventual război al tarifelor deoarece Margrethe Vestager, fostul comisar european, a lansat o astfel de strategie în ceea ce privește politica comercială a Unii Europene, ca răspuns la ceea ce s-a întâmplat în primul mandat al președintelui Trump, tocmai pentru ca UE să fie deja pregătită. Și este important acest lucru pentru că UE este unul din cei mai mari parteneri comerciali ai Statelor Unite. Iar tarifele impuse de Trump pot să afecteze sectoare economice importante. Și aici avem în vedere industria auto și producția de oțel. Desigur, Uniunea Europeană va fi pusă în poziția de a renegocia unele acorduri comerciale”, explică profesoara.
Deja vicepreședintele Uniunii Europene, Maroš Šefčovič, a fost în Statele Unite la câteva zile de la preluarea mandatului de către președintele Trump. „Deci discuțiile exploratorii sunt duse deja de Uniunea Europeană pentru că este important să diminuăm impactul acestor tarife asupra pieței interne și, de sigur, piața internă trebuie protejată.”
România, făcând parte din Uniunea Europeană, poate să fie afectată direct de această politică a tarifelor comerciale tot în sectorul industriei auto și în sectorul agricol, pentru că România are relații comerciale semnificative cu Statele Unite, detaliază experta.
Ea crede că nu putem fi foarte siguri că în 2 aprilie vom cunoaște noile tarife impuse Europei, așa cum a anunțat Trump. „S-a mai amânat luarea acestor decizii. Cred că este un semnal că se duc foarte multe negocieri. Desigur, pe lângă aceste negocieri externe cu SUA, este important ca deja la nivel intern să fim pregătiți, mă refer chiar și la România să se pregătească intern, Uniunea Europeană să se pregătească intern, pentru găsirea unor alternative pentru ca în timpul negocierii să se poată găsi soluția optimă.”
Ce poate face România?
„În primul rând, România trebuie să învețe din istoria concertului european, trebuie să învețe cum să navigheaze între contradicții și cooperări între liderii marilor puteri, dacă ne referim la secolul XIX. Cea mai concretă ancoră a României acum rămâne Uniunea Europeană. Iar România trebuie să-și pregătească politicile interne pentru întărirea economică, pentru echilibru și mai ales pentru liniște socială, pentru că climatul intern înaintea alegerilor prezidențiale din România nu este foarte liniștit”, susține Gabriela Ciot.
De asemenea, România trebuie să aibă în vedere, în contextul geopolitic actual, dezvoltarea capabilităților de apărare și construirea unui prestigiu real de națiune și de țară.
„Ar fi chiar momentul oportun, pentru partide și politicieni să îndepărteze această fragmentare din societate, pentru a nu mai crea oportunități pentru populiști și extremiști. Deci aceste partide mainstream pot să reconstruiască acest sentiment de atașament față de interesul național”, spune profesoara.
România poate să vină chiar cu câteva propuneri de îmbunătățire a politicilor la nivel european. „Așadar, europenii ar trebui să reînvețe repede negocierile europene, tocmai bazate pe acest principiu win-win și românii, desigur, să-și sporească și ei capacitatea de negociere și chiar abilitățile pentru negociere internaționale.”
Se încarcă comentariile...
