Când va fi gata cablul submarin de energie electrică și ce lungime va avea

Autoritățile de la București au oferit sâmbătă câteva detalii privind acordul interguvernamental privind construcția cablului electric submarin și a continuării lui pe teritoriul României.

Sâmbătă a fost semnat un acord interguvernamental pentru construcția unui cablu electric submarin

Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgia, Ungaria și România au semnat sâmbătă un Acord privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi.

Acordul se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.

Documentul va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

Studiul de fezabilitate va fi gata în septembrie 2023

În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023.

În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.

Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.

Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.

Traseul de transport pe teritoriul României

După construcția cablului electric submarin, acesta va fi conectat la un alt cablu, construit pe teritoriul României, care va face legătura între Marea Neagră și Ungaria. 

„Țara noastră are în plan să operaționalizeze un cablu de transport de energie electrică verde pe traseul Tuzla - Podișor, apoi pe culoarul gazoductului BRUA, pentru a asigura legătura de la Estul la Vestul României”, a declarat sâmbătă Virgil Popescu, după semnarea acordului între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgia, Ungaria și România privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi.

Gazoductul BRUA a fost construit pentru a aduce gazele din Marea Neagră sau din sudul continentului pentru a le duce spre Vest, în Ungaria sau Austria.

Conducta traversează judeţele Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş.

De-a lungul traseului conductei sunt amplasate 38 de staţii de robinete de secţionare, din care 33 pe firul conductei şi 5 în incinta staţiilor de comprimare gaz, precum şi 18 staţii de protecţie catodică.