Bugetul de Paște 2026. Românii, între tradiție și austeritate. Cât a ajuns să coste „coșul minim” de sărbători

În 2026, masa de Paște în România a devenit semnificativ mai costisitoare, iar prețurile alimentelor tradiționale au înregistrat creșteri notabile, ceea ce-i face pe mulți români să strângă cureaua și să fie extrem de atenți și pragmatici în privința produselor pe care le cumpără.

Masa de Paște este mai scumpă în acest an. Foto Shutterstock

Potrivit informațiilor consultate de „Adevărul”, carnea de miel, nelipsită de pe mesele românilor, se vinde cu prețuri cuprinse între 55 și 65 de lei pe kilogram în piețe și magazine, iar pentru bucăți premium prețul poate fi chiar mai mare. Ouăle, indispensabile pentru vopsit și consum, ajung la peste 1 leu pe bucată, iar cofrajele mari depășesc frecvent 35–40 lei, în timp ce variantele bio sau locale pot costa chiar și 1,5 lei/bucată.

Cozonacul și pasca, elemente centrale ale desertului de Paște, pornesc de la 15–20 lei pentru produsele de supermarket, dar în brutării sau cofetării artizanale prețurile urcă între 50 și 120 lei/kg, în funcție de calitate și complexitate. Alte preparate, cum ar fi drobul de Paște gata preparat, se situează între 100 și 120 lei/kg, iar seturile de ouă deja vopsite pot ajunge la 35–40 lei. Per total, pentru o familie de patru persoane, costul estimativ al unei mese complete de Paște poate varia între 740 și 1.000 de lei, în funcție de cantități, sortimente și tipul de preparate alese.

Estimare „Adevărul”, bazată pe prețurile actuale ale alimentelor tradiționale publicate în Monitorul Preţurilor. Variabilitatea prețurilor poate fi influențată de magazin, calitatea produselor sau zona geografică, iar opțiunile bio sau artizanale pot crește semnificativ costul final.

Comportamentul de consum al românilor în 2026

Din cauza acestor prețuri mari, românii devin tot mai calculați în cheltuielile de Paște. Prețul a devenit un criteriu dominant pentru 92% dintre respondenți, în creștere față de 82% în 2025, iar interesul pentru promoții atinge un nivel record: 65% urmăresc activ reducerile. Bugetele cresc sub presiunea inflației, iar deciziile sunt tot mai frecvent bazate pe comparații, recenzii și recomandări directe, se arată în studiul EY Consumer Index 2026.

„Comportamentul românilor de Paște se orientează tot mai mult către informare, comparație și decizie calculată. Consumatorii nu mai cumpără impulsiv, ci își bazează alegerile pe date, opinii și analize comparative. Sărbătorile pascale îi determină pe români să fie pragmatici și orientați spre optimizarea bugetului, fără a genera însă schimbări majore în stilul de consum”, explică Georgiana Iancu, Partener EY România.

Mai mult, românii combină tot mai des căutarea promoțiilor online cu cea din magazine fizice (63% în 2026, față de 39% în 2025), iar ponderea celor complet dezinteresați de reduceri a scăzut sub 1%. Femeile sunt mai active în căutarea promoțiilor (69%) comparativ cu bărbații (58%), iar tinerii sub 40 de ani caută cel mai activ reduceri și oferte.

Criteriul prețului a devenit aproape la fel de important ca și calitatea: 95% dintre români consideră calitatea esențială, iar 92% acordă atenție prețului, cel mai mic decalaj dintre criterii înregistrat vreodată în seria de studii EY.

Bugete între 500 și 999 lei pentru o treime dintre români

Bugetele alocate cumpărăturilor de Paște se ajustează sub presiunea inflației. 34% dintre români estimează cheltuieli între 500 și 999 lei, iar 30% vor depăși 1.000 lei. Femeile sunt mai dispuse să aloce sume mai mari: 31% dintre ele intenționează să cheltuiască peste 1.000 lei, față de 25% dintre bărbați. În total, 40% anticipează cheltuieli mai mari decât în 2025, iar 38% estimează sume similare.

Produsele alimentare rămân principala categorie de cheltuieli, aproape 40% dintre români planificând să aloce peste 500 lei. Urmează cadourile pentru familie și prieteni (47% cheltuieli peste 300 lei) și vacanțele (14% peste 1.000 lei). Băuturile alcoolice și non-alcoolice, precum și produsele de curățenie, rămân în zona de bugete reduse.

Pentru maximizarea valorii achizițiilor, românii se bazează pe recenzii (60%), compararea prețurilor online (55%) și recomandări de la familie și prieteni (53%). Achizițiile sustenabile și instrumentele AI pentru planificarea sărbătorilor rămân secundare.

„Românii demonstrează o maturizare accelerată a comportamentului de consum. Într-un mediu economic volatil, ei devin mai pragmatici, prioritizează esențialul și caută soluții eficiente. Creșterea semnificativă a importanței prețului – de la 82% la 92% în doar un an – arată presiunea exercitată de creșterea costului vieții. Calitatea rămâne însă pe primul loc, semn că românii nu renunță la standarde, ci caută cel mai bun raport calitate-preț”, subliniază Georgiana Iancu.