Analiză Presa maghiară anunță un posibil blackout în România. Cât de real este pericolul și ce capcană ascunde iarna viitoare

Avertismentele apărute în presa maghiară, potrivit cărora România ar putea avea probleme serioase cu alimentarea cu energie în iarna viitoare, au reaprins dezbaterea despre închiderea centralelor pe cărbune și securitatea energetică a țării. Deși sistemul energetic se confruntă cu vulnerabilități reale, specialiștii din domeniu susțin că scenariul unui blackout este puțin probabil.

România trebuie să investească masiv în energie. Foto arhivă

Miza este însă alta: România riscă să intre într-o perioadă în care energia va fi tot mai scumpă, iar sistemul va funcționa tot mai aproape de limită, pe fondul întârzierii investițiilor strategice și al renunțării accelerate la capacitățile convenționale de producție.

De ce a ajuns România în atenția presei maghiare

Subiectul a intrat în atenția publicației maghiare Világgazdaság după ce Guvernul României a început negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii unei unități pe cărbune a Complexului Energetic Oltenia, termen asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit angajamentelor asumate, România ar trebui să închidă până la 31 august o nouă capacitate pe lignit. Autoritățile susțin însă că eliminarea acesteia ar putea crea probleme de adecvanță energetică în sezonul rece, în contextul în care mai multe proiecte care ar trebui să înlocuiască producția convențională înregistrează întârzieri.

Noua centrală de la Ișalnița, care ar fi trebuit finalizată încă din 2020, va intra cel mult în teste la finalul anului. Centrala de la Mintia este și ea întârziată, iar în iarna următoare centrala nucleară de la Cernavodă va funcționa cu un singur reactor. În aceste condiții, fiecare grup energetic pe cărbune rămas în funcțiune capătă o importanță strategică.

Experții resping scenariul unui blackout, dar avertizează asupra vulnerabilităților sistemului

Deși articolul publicat de presa maghiară sugerează că România ar putea avea probleme serioase cu alimentarea cu energie în sezonul rece, specialiștii din domeniu consideră că riscul unui blackout generalizat rămâne redus.

Expertul în energie Silviu Gresoi a explicat pentru „Adevărul” că discuția trebuie purtată mai degrabă în jurul presiunii tot mai mari care se exercită asupra sistemului energetic în perioadele de consum maxim.

„Nu aș vorbi despre un risc de blackout în România, ci mai degrabă despre o presiune mai mare pe sistemul energetic în perioadele de vârf de consum.

România și-a asumat reducerea producției pe cărbune prin calendarul de decarbonare, însă alternativele care ar trebui să o înlocuiască nu sunt încă pe deplin funcționale. Noile capacități pe gaze, regenerabilele și soluțiile de stocare nu au avansat suficient de repede pentru a acoperi complet retragerea grupurilor pe cărbune.

În acest context, CE Oltenia nu mai reprezintă viitorul energetic al României, dar rămâne temporar o capacitate de siguranță, mai ales iarna, când consumul este ridicat. De aceea, o eventuală amânare a închiderii unor grupuri trebuie privită pragmatic, nu ca un pas înapoi.

Pe scurt, nu este un semnal de panică, ci un semnal că tranziția energetică trebuie făcută controlat, în ritmul în care sistemul poate rămâne stabil și sigur pentru consumatori”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”.

Opinia lui Gresoi este în linie cu concluziile din cel mai recent Studiu de Adecvanță al Transelectrica, analizat și de expertul în energie Dumitru Chisăliță. Acesta susține că România nu se confruntă cu un risc iminent de blackout, însă intră într-o perioadă în care disponibilitatea capacităților de producție în momentele critice devine mai importantă decât numărul total de megawați instalați.

Recordurile din solar nu rezolvă problema iernii

La prima vedere, situația energetică a României pare favorabilă. La sfârșitul lunii mai, producția fotovoltaică a atins un nou record, de aproximativ 2.600 MW, acoperind aproape două treimi din consumul național la orele prânzului.

În acele momente, prețurile energiei au coborât până aproape de zero, iar România exporta energie către țările vecine.

Totuși, Dumitru Chisăliță atrage atenția că succesul energiei solare ascunde o problemă structurală. Sistemul produce foarte mult atunci când cererea este redusă și prea puțin atunci când consumul este maxim.

„Problema viitorului nu va fi lipsa energiei la prânz. Problema viitorului va fi lipsa energiei între orele 18:00 și 22:00 în zilele reci de iarnă”, explică specialistul.

În lunile de iarnă, exact în intervalele de vârf, producția fotovoltaică este nulă, producția eoliană poate fi redusă, hidrocentralele sunt limitate de condițiile hidrologice, iar importurile devin mai greu de accesat deoarece toate statele din regiune se confruntă simultan cu cerere ridicată.

Avertismentul Transelectrica: problema este adecvanța, nu energia produsă anual

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, cea mai mare confuzie din dezbaterea energetică actuală este între cantitatea totală de energie produsă într-un an și capacitatea sistemului de a răspunde în momentele critice.

„Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Pe hârtie, România nu duce lipsă de capacități instalate. În practică, începe să apară o problemă mult mai gravă, lipsa capacității ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producția solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte și scumpe”, afirmă expertul.

Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite, în opinia sa, un mesaj care ar trebui să preocupe atât autoritățile, cât și investitorii: succesul tranziției energetice nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune.

În scenariul central analizat pentru anul 2027, indicatorul LOLE (Loss of Load Expectation), care măsoară numărul estimat de ore în care cererea nu poate fi acoperită integral, ajunge la 143,55 ore pe an. De asemenea, energia nealimentată estimată (ENS) este de 36.070 MWh.

Pentru comparație, în aceeași perioadă, indicatorii estimați pentru alte state europene sunt semnificativ mai reduși: sub o oră în Franța și Germania, între una și trei ore în Italia și aproximativ cinci ore în Spania.

Potrivit specialistului, aceste cifre arată că România elimină capacități convenționale mai repede decât reușește să pună în funcțiune înlocuitori capabili să ofere același nivel de siguranță.

De ce Guvernul insistă pentru păstrarea cărbunelui

Concluzia cea mai incomodă din punct de vedere politic este că grupurile pe lignit rămân esențiale pentru securitatea energetică a României în următorii ani.

„Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru”, susține Chisăliță.

Datele analizate de acesta arată că menținerea în funcțiune a unor grupuri de la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscurile de adecvanță. Indicatorul LOLE ar coborî de la 143,55 ore la 11,34 ore anual, iar energia nealimentată s-ar reduce de peste zece ori, de la 36.070 MWh la 3.456 MWh.

Acest lucru nu înseamnă că lignitul reprezintă viitorul sistemului energetic românesc, ci că eliminarea sa trebuie sincronizată cu apariția unor alternative funcționale.

„România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Nu promisiuni. Nu proiecte aflate pe hârtie. Nu obiective politice. Capacități funcționale și disponibile”, subliniază expertul.

Gazele naturale și stocarea energiei, marile necunoscute

Pe termen mediu, centralele pe gaze naturale sunt considerate principalul pilon al tranziției energetice. Problema este că multe dintre proiectele pe care se bazează strategia energetică a României sunt încă în fază de construcție sau dezvoltare.

Întârzierile la Mintia, Ișalnița sau alte proiecte similare pot afecta semnificativ echilibrul sistemului energetic.

În paralel, România are nevoie urgentă de capacități de stocare. Transelectrica estimează că până în 2027 ar fi necesare aproximativ 3.000 MW de putere instalată în sisteme de stocare și o capacitate de 11.000 MWh.

Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest.

Importurile nu pot garanta securitatea energetică

O altă idee pe care Chisăliță o contestă este aceea că interconectările europene pot rezolva automat problemele de adecvanță ale României.

„Importurile funcționează excelent atunci când problema este locală. Ele devin mult mai puțin fiabile atunci când problema este regională. Dacă România, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Europa Centrală se confruntă simultan cu temperaturi scăzute și consum ridicat, fiecare sistem va încerca să își protejeze propria securitate energetică”, avertizează specialistul.

În asemenea situații, disponibilitatea energiei pentru export scade exact în momentul în care este cea mai necesară.

România nu riscă un blackout, dar riscă energie mai scumpă

Concluzia analizei este că scenariul unui blackout generalizat în iarna 2026-2027 rămâne puțin probabil.

„Cea mai mare greșeală ar fi reducerea întregii discuții la întrebarea: Va avea România blackout? Probabil că nu. Întrebarea corectă este: Cât va costa evitarea blackoutului?”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Adevărata amenințare este funcționarea permanentă la limita capacităților disponibile, ceea ce poate genera prețuri ridicate, volatilitate accentuată și o dependență tot mai mare de importuri.

Potrivit expertului, adevăratul test pentru sistemul energetic românesc nu va fi doar iarna următoare, ci intervalul 2027-2032, când s-ar putea suprapune reducerea rolului cărbunelui, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, creșterea consumului prin electrificare, întârzieri ale noilor centrale pe gaze, extinderea insuficientă a rețelei și dezvoltarea incompletă a stocării energiei.

Dacă proiectele strategice vor fi finalizate la timp, riscurile pot fi gestionate. Dacă însă mai multe investiții importante vor întârzia simultan, România ar putea intra într-o perioadă de vulnerabilitate energetică și economică fără precedent după aderarea la Uniunea Europeană.

În aceste condiții, avertismentele privind vulnerabilitățile sistemului energetic sunt justificate. Însă, cel puțin pentru iarna care urmează, datele și opiniile experților indică faptul că România nu se află în fața unui risc major de blackout, ci în fața unei provocări mult mai complexe: asigurarea unei tranziții energetice care să nu sacrifice securitatea alimentării cu energie electrică.