Analiză România se îndreaptă spre o criză constituțională fără precedent. Ce se întâmplă când expiră interimatele? Analist: „Aici avem un vid legislativ”

Blocajul politic se adâncește de la o zi la alta, iar scenariul unui guvern tehnocrat pare să genereze mai multe tensiuni decât soluții. În timp ce președintele încearcă să împingă această variantă în spațiul public, partidele transmit semnale contradictorii: PNL și USR resping ideea, UDMR o contestă deschis, iar PSD evită să-și asume clar o poziție. În lipsa unor negocieri transparente și a unei majorități evidente, întrebarea care rămâne este: are un eventual guvern tehnocrat cu adevărat șanse să treacă de Parlament? Expirarea mandatelor interimare ar trebui să reprezinte un termen limită, dar nu există un precedent dictat de o decizie al Curţii Constituţionale.

Şedinţă de Guvern 2026 Foto: gov.ro

Șansele ca noul Cabinet să primească votul de încredere al Parlamentului sunt extrem de reduse în actuala configurație politică, este de părere analistul politic Cristian Hrițuc. Acesta atrage atenția că presiunea publică a crescut uriaș după incidentul militar de la Galați și avertizează că prelungirea interimatului pune în pericol fondurile europene, chiar dacă nominalizarea premierului desemnat pare mai degrabă un test.

„În momentul acesta putem spune că un guvern tehnocrat ar putea trece doar cu voturile PSD, AUR și grupul Pace și restul de independenți ce mai sunt ei pe acolo. De aici încolo nu va fi greu de văzut dacă acest guvern va trece. Părerea mea, la cum văd lucrurile acum, e că este o primă strigare și că acest guvern nu are prea multe șanse să treacă.

Deși contextul s-a schimbat un pic după drona căzută în Galați, există mai multe elemente pentru a pune presiune pe partidele politice să-și asume odată ca România să aibă un Guvern. Pentru că avem criza, deja s-au făcut 30 de zile de când avem guvern interimar, avem o populație care vede că statul nu poate să o apere eficient, avem și alte crize care se anunță dacă trebuie terminat programul PNRR. Se pare că vom pierde niște bani pe acolo și se pot naște elemente care îl vor ajuta pe președinte să pună presiune pentru ca guvernul Tomac să treacă.

Eu, la momentul ăsta, sunt sceptic. S-au dat mai multe șanse unui eșec al guvernului Tomac. Cert este că președintele nici nu putea nominaliza din prima un membru PSD care să vină să facă guvern”, spune Cristian Hriţuc pentru „Adevarul”.

Dragoş Pâslaru Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

De ce nu ar vrea PNL, UDMR sau USR un reprezentant în Guvern?

Pe surse sau în mod asumat, partidele ezită să trimită reprezentanți proprii într-un eventual guvern tehnocrat. Printre numele care ar putea rămâne se numără Diana Buzoianu, Alexandru Nazare sau Dragoș Pâslaru. Analistul spune că este teama repetării unor experiențe politice în care au decontat costurile guvernării fără să controleze cu adevărat puterea.

 „Pentru că PNL și USR au mai trăit filmul ăsta pe guvernul Cioloș, când a fost un guvern asumat de toată lumea, iar la o lună-două chiar PSD-ul avea, prin vicepremierul Vasile Dâncu, un guvern asumat de toată lumea, dar în care PSD a venit și a făcut ce a făcut și acum. A început să submineze guvernul din interior, așa cum au făcut și pe guvernul Bolojan.

PSD a intrat în opoziție și am văzut ce s-a întâmplat. PSD, cu Liviu Dragnea, a câștigat cu 40-45% alegerile după un guvern interimar. Probabil și PNL și USR au învățat o lecție din acea experiență și e normal că, în momentul în care există varianta asta, să fie prudenți și să nu accepte.

Plus că mai e o discuție pe care toată lumea o evită: Secretarii de stat ai cui vor fi? Prefecții ai cui vor fi? Deci poate fi doar o poveste frumoasă, cu câțiva tehnocrați la vârf și după aceea pot fi oameni politici, iar puterea reală va conta unde va fi puterea reală.

Iar în acest moment, din cauza faptului că există o criză și nimeni nu vrea să-și asume, putem ajunge la concluzia în care PSD să folosească guvernul de tehnocrați strict ca un paravan. Probabil asta vor să evite și PNL și USR.”, spune fostul consilier prezidenţial.

Ce se întâmplă după expirarea mandatelor?

Criza politică riscă să intre într-o zonă fără precedent, în condițiile în care mandatele miniștrilor interimari expiră, pe 18 iunie, şi al premierului pe 10 iunie, iar legea nu oferă un răspuns clar pentru prelungirea acestei situații. În lipsa unui nou guvern și fără posibilitatea unor noi interimate, România s-ar putea confrunta cu un vid constituțional pe care nici măcar Curtea Constituțională nu l-a analizat până acum în mod concret. Singurul exemplu recent este interimatul de trei luni a lui Ilie Bolojan la Ministerul Educaţiei.

 „Probabil se va merge pe status quo-ul actual și vom avea aceiași miniștri interimari. Care ar fi rezolvarea? Să plece miniștrii ca să conducă secretarii de stat? Nu văd o rezolvare reală. Da, chiar nu pot să mă pronunț, că nu-mi dau seama. Cred că avem un vid legislativ aici. Adică cazul ăsta nu a fost prevăzut, că se poate întinde o criză atât de mult.”, spune Cristian Hriţuc. 

Acesta a precizat că în cazul unei sesizări Curtea Constituţională se va pronunţa punctual pe situaţia creată.