Bruxelles, mumă sau ciumă? Un economist renumit explică de ce euroscepticismul ar fi cea mai mare greșeală în România
0Cifrele economice ale României, de la intrarea în Uniunea Europeană și până azi, reprezintă cel mai bun contraargument în fața eurosecpticilor, chiar dacă numărul acestora a crescut în ultimele luni. Profesorul Flavius Rovinaru arată, într-un interviu pentru „Adevărul”, cât de mult au beneficiat românii de pe urma intrării în UE.
Refuzul Austriei de a accepta România în spațiul Schengen reaprinde dezbaterile și le dă apă la moară euroscepeticilor, care susțin că Bucureștiul și Sofia ar fi ținute în mod deliberat și nejustificat la poarta Europei, iar românii și bulgarii ar fi cetățeni de rang inferior, acceptați doar pentru a presta muncile de jos în țările bogate. La polul opus, susținătorii pro-europeni argumentează, cu cifrele care sunt de partea lor, că România și Bulgaria au avut doar de câștigat din punct de vedere economic, politic și cultural după admiterea lor în Uniunea Europeană.
Un context delicat
Pe de altă parte, mai mulți eurodeputați români și străini au atenționat că refuzul admiterii României în spațiul Schengen ar fi mană cearească pentru eurosceptici și pentru populiști, iar numărul lor va crește, ceea ce ultimele studii de piață au confirmat deja. Pentru prima dată, încrederea în Uniunea Europeană a scăzut în România sub pragul critic de 50%, conform sondajului LARICS, de la finele anului trecut.
În realitate, România este unul dintre statele care beneficiază de pe urma fondurilor europene. Iar beneficiile țării noastre nici măcar nu se reduc la aceste fonduri. Companiile românești au acces la una dintre marile piețe ale lumii, iar românii beneficiază de dreptul la liberă circulație și pot studia sau lucra în oricare dintre statele membre UE.
Profesor la Universitatea Babeș Bolyai Cluj, Flaviu Rovinaru, expert în macroeconomie și economie circulară, explică pentru „Adevărul” care sunt beneficiile României din ultimii 16 ani, începând din 2007, de când am fost acceptați în cadrul Uniunii Europene, dar și ce vom putea accesa dacă vom fi mai convingători în privința spațiului Schengen.
Totodată, el arată și că nu doar țările din estul Europei au avut de beneficiat de pe urma lărgirii spațiului comunitar.
„După 1990, odată cu căderea comunismului în Europa de Est, acest spațiu economico-geografic devine interesant pentru Europa de Vest. Integrarea țărilor estice în Uniunea Europeană a dus la consolidarea rolului Uniunii ca un jucător important pe scena internațională, capabil să ofere o contrapondere Statelor Unite și Chinei în contextul economiei globale. În egală măsură, integrarea înseamnă un câștig atât pentru statele nou acceptate, cât și pentru UE – noi piețe de desfacere pentru produsele occidentale, produse care erau caracterizate de o competitivitate ridicată prin raportare la cele din economiile ex-comuniste”, explică Rovinaru.
Chiar dacă pentru aderarea statelor estice au fost setate o serie de criterii variate care se impuneau a fi îndeplinite, proiectul lărgirii spre est a UE a fost din start unul politic care are la bază ideea unei Europe unite. Între statele nou acceptate au existat din start diferențe de ordin economic, Bulgaria sau România fiind în partea de jos a unui clasament economic; cu toate acestea, a prevalat decizia politică, matură, de aceeptare a statelor estice în cadrul comun european.
Suntem pe plus cu 46 de miliarde de euro
Potrivit datelor oficiale, România a luat, pe baza apartenenței la Uniunea Europeană, 72 de miliarde de euro și a plătit 26 de miliarde de euro. Așadar, România are un plus de 46 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că economia României a beneficiat masiv de pe urma fondurilor europene, chiar dacă guvernele care s-au succedat din 2007 și până azi nu au reușit să acceseze chiar toți banii puși la dispoziția României. Cifrele și creșterile economice de atunci și până azi vin în sprijinul afirmațiilor sale.
„Pentru România, anii petrecuți în Uniune pot fi sintetizați prin prisma rezultatelor economice surprinse în produsul intern brut (conform Băncii Mondiale) care a fost în anul 2007 de 174,6 miliarde dolari, la finalul acestui an PIB-ul estimat fiind de 286,51 de miliarde euro, în contextul în care performanțele economice au fost viciate de pandemia de Covid-19”, a spus profesorul.
În opinia sa, euroscepticismul și retorica antieuropeană nu au, în realitate, niciun fel de acoperire, în special din punct de vedere economic. Pe de altă parte, refuzul Austriei de a accepta România în spațiul Schengen nu trebuie confundat cu un vot negativ al întregului spațiu comunitar.
„Calitatea de membru pentru România a însemnat o îmbunătățire a mediului economico-social, fapt care nu poate fi negat. Mai trebuie spus că retorica antieuropeană, cel puțin din perspectivă economică, nu-și are sensul deoarece tot prin raportare la PIB, în 1990, România realiza un produs intern brut de 39 miliarde de dolari, iar în anul 2000, anul în care sunt deschise oficial negocierile de aderare, de doar 37,25 miliarde dolari”, adaugă Rovinaru.
Ce beneficii am avea în Schengen
Iar lista beneficiilor va crește în perioada următoare, mai cu seamă după ce România va fi admisă în spațiul Schengen, pentru că Viena nu se va putea opune la nesfârșit. Pentru orice stat participarea la o piață fără frontiere interne, deci și pentru România, duce la o îmbunătățire a performanțelor economice.
„Practic, România devine mai atractivă pentru potențialii investitori, investițiile însemnând transfer tehnologic, locuri de muncă, dezvoltare locală sau regională. De asemenea, o serie de probleme de natură logistică pot fi eliminate, putem asista la o scădere a timpilor de transport și a costurilor aferente expedițiilor internaționale, comerțul cu celelalte economii europene fiind stimulat – la momentul actual nu putem discuta despre o fluidizare absolută a comerțului intern al UE, fapt care afectează întreaga Uniune, nu doar România și Bulgaria”.
Profesorul clujean enumeră avantajele de care ar putea beneficia din acel moment România.
„Dintre beneficii potențiale pentru economia românească, în cazul intrării în Schengen, putem să amintim: avantaje pentru investițiile străine (inclusiv pentru companiile austriece) care mai apoi produc beneficii interne. Scăderea timpului de așteptare în graniță pentru transportatori, o reducere a costurilor specifice de transport, odată cu acesta o reducere a timpilor de călătorie, dar și creșterea preferinței potențialilor turiști străini pentru România, prin eliminarea timpilor de așteptare în frontieră. Plus, desigur, libera circulație a cetățenilor români în interiorul Uniunii”, subliniază Rovinaru.
Potrivit acestuia, toate aceste beneficii se transpun, din punct de vedere economic, într-o reducere a costurilor, generarea de beneficii pentru economie, dar și o creștere a încrederii cetățenilor români în ideea de Europa.
Se încarcă comentariile...
