De ce sunt disperați fermierii români deși au producții record la grâu în 2026. „E un an cum n-a mai fost de mult în România”

Anul 2026 va fi pentru fermierii care cultivă cereale unul cum n-au mai avut de multă vreme. Sunt producții peste așteptări, doar ploile le-ar mai putea da calculele peste cap. Ar fi fost un an bun și pentru porumb și floarea-soarelui, culturi prășitoare la care însă au renunțat în bună parte, temându-se de secetă.

Campania de recoltare este în plină desfășurare în sudul țării FOTO: FB/DAJ Dolj

În județele grav afectate de secetă în 2025 și 2024, fermierii care cultivă suprafețe întinse de teren, cultură mare, au în sfârșit motive de bucurie. Din primele semne ale campaniei de treierat la grâu producția este bună, peste așteptări chiar în cazul celor care au mai avut putere financiară să investească și să respecte tehnologia.

„Este în jur de 7,5 tone/ha, o medie, dar depinde de zone. Față de anii trecuți e bine. Acum, ploile astea să le mai dea voie să recolteze, că recoltează printre, cum prind. A mai fost și grindină, a bătut grindina la Drăghiceni și a mai rupt 50-70 de hectare. Au fost ploi zdravene, cantități de 50-60 l/m.p., or la cantitatea asta, și cu grâul jos, trebuie de acum câteva zile de căldură să poată să reia recoltatul”, a precizat Ion Drăgoi, directorul Direcției Agricole Județene Olt, pentru „Adevărul”.

„De 10 ani e așa prețul, până în 0,9 lei/kg”

Campania de recoltare a început la grâu în ultima săptămână din iunie în această zonă, mai întâi în sudul județului. „În nord, am întrebat, de luni încep. Cei din sud, a plouat de-a rupt pământul și să vadă acum când pot să intre. Acum problema este umiditatea jos. Să ne lase măcar două săptămâni, așa”, a mai adăugat directorul DAJ Olt.

În acest an, suprafața cultivată cu grâu în Olt a crescut la 160.000 de hectare, în detrimentul suprafețelor cu porumb și floarea-soarelui, două culturi afectate puternic de secetă în ultimii doi ani.

Deși producția e bună, prețul cu care se vinde grâul nu mulțumește toți producătorii.

„Grâul îl iau bazele cu 0,86 lei/kg, grâul nepanificabil, 0,88 panificabil. Dar adus în curte. Mai scade 0,04 care e transportul și toate astea, rămâne la 0,84. Acum, depinde de depozite”, a adăugat directorul Ion Drăgoi.

Pentru producătorii care au încheiat contracte futures pentru grâu prețul este câștig doar pentru unii,  în funcție de cum au negociat. „Le dau pentru jumătate din cantitate suma care e prevăzută în contract, iar pe restul, la înțelegere. De 10 ani e așa prețul, până în 0,90. A mai fost într-un an, pe iarnă, mai bine, crescuse la 1 leu. E producție multă. Și când e producție multă, e prețul mic”, a mai spus Drăgoi.

Cei mai mulți fermieri își achită acum, cu cereale, datoriile către furnizorii de input-uri.

„O producție normală, dar nu știm dacă pentru toate soiurile”

Fermierul Teiu Păunescu s-a aflat printre cei afectați în anii precedenți de secetă. Acum semnele sunt bune, însă s-a recoltat doar la soiurile timpurii, e greu de dat un verdict pentru întreaga cultură, spune acesta.

„Am început (n. red. - recoltarea), dar ne-am oprit din cauza ploilor. O producție normală, dar nu știm dacă toate soiurile. Pentru soiurile timpurii e normală, ne așteptam la mai rău, din cauza terenurilor argiloase din zona noastră, care rețin apa, cu băltiri. Ar fi OK pentru soiurile timpurii, nu știm la celelalte. Numai la final putem să spunem cum a fost și ce a fost, imaginea ne păcălește”, a precizat fermierul, pentru „Adevărul”.

Odată ajunși în perioada recoltării, „orice ploaie, orice eveniment, aduce pierderi de calitate, în special la cultura grâului. Pierde greutatea hectolitrică, pierde din calități, și dacă vijeliile sunt puternice, îl culcă, produce pagube cantitative”, a explicat Păunescu.

„Aici este nenorocirea”

Și dacă toată producția va fi bună, prețul este cel care va dicta, în cele din urmă, rezultatul final: profit sau pierdere.

„Prețurile – aici este nenorocirea - prețurile sunt exact ca acum 10 ani. Costurile au crescut vizibil pentru toată lumea, motorina și celelalte input-uri, iar prețul a rămas ca în 2017-2018”, a precizat fermierul oltean.

Cât despre contractele care le asigură desfacerea, cei care au antamat producția de rapiță prin contracte futures ar fi dezavantajați, pentru că între timp prețul a crescut. În schimb, la grâu situația stă diferit.

„S-au făcut contracte la 85 – 87 de bani, iar acum prețurile sunt mai proaste la grâu, în jur de 0,80 – 0,82 lei/kg”, potrivit fermierului.

Cel mai mare regret este însă acela că, de teama unui nou an secetos, a micșorat suprafețele de porumb și floarea soarelui. „Era un an de porumb, dar toți, inclusiv noi, am redus suprafețele la maxim, pentru că după vreo câțiva ani de pagubă aproape 100% la porumb am cultivat puțin. Și ploile care au fost sunt favorabile porumbului, până acum. Vom vedea, dacă se păstrează încă o săptămână așa atmosfera favorabilă, cum e acum, s-ar putea să realizăm ceva producții la porumb. Floarea, la fel, intră în cazul prășitoarelor pe care le-au ajutat ploile”, a completat fermierul.

La asemenea prețuri, cel mai greu se vor descurca fermierii care exploatează suprafețe medii, e de părere Teiu Păunescu.

„Fermierii medii și care nu au și alte activități nu o duc deloc bine. Nu acoperă costurile de producție, majoritatea”, a precizat fermierul. Un sistem integrat, în care fermierii să nu-și mai vândă direct producția de cereale, ci să o folosească într-o fermă de animale, de exemplu, este deocamdată visul multora.

„Dobânzile ne ucid”

„Integrarea e bună, dar nu reușești, îți trebuie respiro, îți trebuie bani ca să faci o diversificare a activităților. E OK teoria, ar fi bine, da, să nu vinzi cerealele direct, să vinzi carne, materie prelucrată, altceva. Sunt multe oportunități”, este de acord fermierul. Resursele, în schimb, nu le sunt la îndemână, completează acesta.

„Pe lângă motorină, și carburant, și îngrășăminte, cel mai urât lucru sunt dobânzile extraordinar de mari pe care băncile le acordă. Ne ucid. Ne aduc în costuri de cheltuieli indirecte mari. Sunt dobânzi în jur de 10-12 %, totale. Nimeni nu întreabă băncile, nimeni nu deranjează, suntem cu cele mai profitabile bănci din Europa. Și suntem și țara în care Banca Națională face profit”, a mai adăugat fermierul.

„Fiind supraproducție li se dă un preț mic”

Producții bune sunt și în județul vecin, Dolj. „Sunt foarte bune peste tot, dar fiind supraproducție li se dă un preț mai mic. Costurile cu depozitarea sunt foarte mari și cumva ești obligat să-l dai la prețul impus. E un an cum n-a mai fost de mult în România, și în zona noastră. Acum, depinde și de cei cu care au colaborat, că mulți au avut contracte futures și au vândut jumătate la prețul convenit, iar pentru cealaltă la alt preț. Acum, să așteptăm, fiindcă au fost și evenimente. Am avut incendiul de la Apele Vii (n. red. - din cauza unui fulger s-a produs un incendiu care a mistuit aproximativ 100 de hectare de grâu), au mai fost în anumite localități căderi de grindină. Chiar astăzi (n. red. - vineri, 3 iulie 2026) se așteaptă niște precipitații destul de consistente, potrivit informările de la ISU. Dacă sunt curate, fără vijelii sau fără grindină sau fără băltiri, nu pot să intre la recoltat, se întârzie procesul de recoltat, dar dacă mai dă și grindină, și producțiile automat sunt afectate, scad. Sperăm să fie vreme bună și fermierii să reușească, pentru că oricum au avut 2024 și 2025 ani în care au fost destul de afectați. Au avut pagubă între 90-100% la porumb și 75-80% la floarea-soarelui”, a precizat directorul Direcției Agricole Județene Dolj, Romulus Agapie.