Porumbul revine în forță în sud după doi ani dezastruoși. Producțiile puteau ajunge la niveluri record

După doi ani cumpliți, care i-au determinat pe fermieri să renunțe la cultivarea porumbului pe suprafețe mari, în sudul țării se înregistrează în sfârșit producții bune. Dacă ar fi avut apă, productivitatea ar fi putut fi una record.

În județul Dolj a început recoltarea porumbului Foto: Arhiva Sorin Agapie

Cine a însămânțat în perioada optimă și a folosit hibrizi performanți are rezultate bune la recolta de porumb, spune directorul Direcției Agricole Dolj, Sorin Agapie. Cel puțin asta se întâmplă în sudul țării, unde 2024 și 2025 au fost ani cumpliți, cu suprafețe calamitate până la 100% la culturile de porumb și floarea-soarelui.

2026 a fost diferit, astfel că acei fermieri care, de teamă, au renunțat la cultura de porumb au acum regrete mari. Recoltarea a început de la finele lunii august, iar producțiile variază de la o zonă la alta. „Se duc și la 6.000, 7.000 kg/ha, și la 4.000. Dar față de 2024 și 2025 sunt destul de mulțumitoare”, a precizat Agapie.

Rezultatele ar fi putut fi cu mult mai bune, însă pe suprafețe considerabile nu s-a putut iriga în acest an, din cauza secetei.

„Debitul Dunării a fost foarte mic. Prizele de aducțiune către pompele de refulare pe canalele magistrale nu au funcționat o perioadă îndelungată și de multe ori și în perioada optimă, când ar fi avut nevoie. Dacă ar fi avut apa necesară, ar fi ajuns la producții de 17.000, 18.000, 19.000 kg la hectar”, a completat directorul DAJ Dolj.

S-a putut iriga în doar câteva zone, pentru care s-a folosit apă din râul Jiu.

„Porumbul este o cultură pretențioasă, pentru că de obicei seceta pedologică se instalează exact în perioada în care știuleții încep să înmagazineze. Și atunci, dacă nu există resurse de apă, apar problemele”, a continuat directorul Sorin Agapie.

În ciuda secetei reclamate de fermieri în vestul țării, de data aceasta în sud lucrurile au stat diferit chiar și pe suprafețele neirigate. Mai mult, în tot județul Dolj au fost raportate în acest an puțin peste 22 de hectare afectate de secetă, toate cultivate cu tutun, inspectorii urmând să verifice în teren pentru evaluarea situației.

Aproape 100.000 hectare calamitate de secetă în 2025, prețuri mici și costuri mari în 2026

În 2025, anul care le-a produs fermierilor pagube de care trag încă în prezent, au fost raportate 34.000 hectare cultivate cu porumb calamitat, la care s-au adăugat aproximativ 57.000 hectare cultivate cu floarea-soarelui, iar asta doar în județul Dolj.

Având în vedere aceste date, 2026 ar trebui considerat un an mulțumitor. Doar că fermierii au avut cu totul alte provocări.

„Prețul combustibilului a crescut cu 70%, am avut această situație privind transportul pe Dunăre, unde din cauza nivelului scăzut al apei nu au putut fi folosite barjele pentru transportul cerealelor, iar costurile privind transportul au crescut. Mai este și problema cu spațiile de depozitare. Fiind producție destul de mulțumitoare, spațiile de depozitare s-au umplut și de multe ori fermierii au așteptat o perioadă de timp să se mai valorifice din producție și să poată livra și dumnealor pe acele baze de recepție și să încaseze prețul. Un preț destul de mic, un preț la nivelul anului 2018-2019”, a mai spus Agapie.

Fermierii au de acum nu doar grija valorificării pentru a-și achita restanțele din anul agricol încheiat, ci și pe cea a acoperirii costurilor pentru înființarea noilor culturi, pentru că vine perioada semănatului.

„Ne uităm și vedem mercurialul la benzina și motorină. Vedem prețurile în creștere la îngrășămintele chimice pentru reluarea ciclului de producție, pentru cultura de rapițe care în unele zone a fost însămânțată sau urmează să fie însămânțate anumite suprafețe”, a precizat directorul DAJ Dolj.

Se „temporizează” valorificarea cât se poate de mult

După experiența amară a valorificării producției de grâu, fermierii sunt acum în așteptare, precizează Sorin Agapie, de aceea spațiile de depozitare sunt atât de importante. Producătorii speră într-o creștere a prețurilor, pentru că după ce au fost obligați să-și vândă grâul cu 0,6 – 0,7 lei/kg și doar foarte rar cu prețuri mai bune, în baza contractelor futures, un preț la fel de slab și pentru porumb ar anula avantajul producției relativ bune.

„La porumb, să vedem cum va fi. Deocamdată fermierii nu vând, fiindcă suprafețele nu sunt destul de mari și reușesc, unul într-un fel sau altul, să îl depoziteze. Și la floarea soarelui au avut producții destul de mulțumitoare. Și-ar fi dorit să mai aștepte o perioadă, să valorifice cumva la prețuri care să le permită să-și acopere cheltuielile. La floarea soarelui prețul se duce undeva la 2,2 lei/kg, 2,4 lei, 2,6 lei, iar dumnealor așteaptă un preț undeva la 3,1 lei pe kilogram. La floarea soarelui suprafețele s-au menținut apropiat de nivelul din 2025”, a mai precizat Agapie.

Pericolul falimentului nu a trecut

Situații-limită, în care fermierii au stat permanent sub amenințarea creditorilor, încă sunt în piață, a mai precizat directorul DAJ. Sunt fermieri care nu au putut trece cu bine peste anul 2025 și care în prezent exploatează aceleași suprafețe de teren, însă nu le mai au ei în proprietate. Alții ar vrea să vândă terenurile achiziționate în anii în care și-au permis extinderea fermei, însă prețul este poate și de două ori mai mic și, în plus, nu au cui să vândă.

„Toți au probleme și toți caută să-și conserve ceea ce au achiziționat, nu să cumpere. (...) Există acest pericol ca fondurile de investiție să vină și să achiziționeze terenurile. (...) Riscul e destul de mare și toți se plâng și așteaptă un semn din partea factorilor decizionali”, a conchis directorul Sorin Agapie.