Băncile, mai informate decât statul despre banii pe care îi fac în România Google, Facebook, Uber, Glovo sau Airbnb

Omniprezente în viața românilor, marile platforme digitale precum Google, Facebook, Uber, Glovo și Airbnb operează într-o zonă gri din punct de vedere fiscal.

În România, se conturează o economie paralelă, legală, dar opacă, care mișcă sume uriașe prin platformele digitale ultra-vizibile și imposibil de cuantificat cu exactitate. Google, Facebook, Uber, Bolt, Glovo, Wolt sau Airbnb sunt folosite zilnic de mii de români, însă autoritățile nu pot spune nici astăzi câți bani fac aceste platforme în România, câți curieri rulează pe străzi, câte mașini sunt în sistemele de ride-sharing sau câte apartamente sunt închiriate turistice, scrie Mediafax.

O economie care funcționează asemenea unui aisberg: ceea ce se vede și doar o mică parte din ceea ce există. „Avem o realitate în care digitalizarea, în loc să aducă transparență, a generat o nouă formă de economie subterană, vizibilă pe stradă și invizibilă în statistici”, a explicat un economist citat joi de  Ziarul Financiar.

Meta câștigă bani în România, dar nu raportează și nu plătește impozit ca operatorii locali

Spre exemplu, Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, nu are nicio entitate juridică înregistrată în România, cu toate că rețelele sale atrag anual zeci, poate sute de milioane de euro din publicitatea locală. Fără prezență juridică, Meta nu este obligată să depună bilanțuri financiare în România, și asta înseamnă că autoritățile fiscale nu au acces la date concrete a câștigării companiilor de pe urma utilizatorilor sau firmelor din România.

Analizele din mediul economic indică o valoare de până la 500 de milioane de euro, însă aceste venituri nu se regăsesc în statisticile oficiale.

Nu se știe câte mașini circulă în transportul alternativ sau câți curieri fac livrări

Situația este similară în transportul alternativ. Uber și Bolt operează legal , dar fără ca mașinile din aceste rețele să fie identificate individual, așa cum sunt taxiurile. Doar firmele de transport alternativ apar în registrele Autorității Rutiere Române, nu și numărul real de autoturisme care efectuează curse zilnic. Estimările analiștilor sursei citate sugerează că, la fiecare taxi din București, există 7-8 mașini Uber sau Bolt.

La livrări, realitatea este la fel de greu de urmărit. Glovo și Wolt domină străzile, dar nu angajează direct curierii, aceștia fiind recrutați prin companii de muncă temporară, ceea ce face imposibilă stabilitatea unui număr exact de livratori activi.

Airbnb și giganții digitale nu plătesc taxe precum furnizorii tradiționali

Turismul nu face excepție. În timp ce hotelurile trebuie să respecte norma și să plătească taxe clare, mii de apartamente listate pe Airbnb oferă cazare fără nicio formă de raportare transparentă. Potrivit datelor din piață, o din șase camere închiriate în regim turistic provine din astfel de surse alternative, în prezent.

Iar decalajul este și mai dramatic în publicitate: pentru fiecare leu investit în media tradițională, precum sunt televiziunile, posturile de radio, ziarele sau panotajul stradal, alți 5-6 lei merg către rețelele sociale și Google, care nu sunt supuse acelorași reglementări.

Tranzacțiunile sunt vizibile pentru bănci, dar invizibile pentru stat

Culmea, toate tranzacțiile se fac, în cea mai mare parte, cu cardul, iar asta înseamnă că băncile știu exact cât se încasează în fiecare segment. Statutul însă nu!

„Este paradoxal că valoarea acestei economii digitale rămâne o necunoscută, deși vorbim de servicii extrem de vizibile, folosite zilnic de zeci sau sute de mii de persoane fizice sau companii din România ”, afirmă consultanții în economie ai Ziarului Financiar, care arată că ” aceasta poate fi o explicație pentru faptul că există bani în economie, dar nu ajung la bugetul de stat”.

Lipsesc răspunsuri esențiale despre banii și taxele din economia digitală

Sunt multe întrebări esențiale au rămas fără răspuns, spun analiștii. Câți bani încasează efectiv Google, TikTok sau Facebook din publicitatea vândută în România? Câte apartamente închiriate prin platforma Airbnb plătesc taxe, la fel ca hotelurile? Câte mașini Uber sau Bolt sunt active zilnic și de ce nu au identificat unic, precum taxiurile? Câți curieri fac livrări pentru Glovo, Wolt sau Bringo și câți sunt înregistrați fiscal?

Sau care este, de fapt, dimensiunea acestei economii digitale care crește de la lună la lună, dar rămâne invizibilă pentru stat?