Tineri, bătrâni, profesori sau studenţi - mulţi se gândesc cum să pună pe picioare o afacere profitabilă. „Adevărul“ vă prezintă astăzi poveştile celor mai de succes afacerişti ai României.
Producerea şi vânzarea trandafirilor, îmbutelierea apei minerale şi fabricarea de componente pentru industria aerospaţială sunt trei exemple de afaceri pe care buzoieni din colţuri diferite ale judeţului le-au dezvoltat cu succes. Toate au ca numitor comun ambiţia şi perseverenţa.
O familie din comuna Balta Albă, judeţul Buzău, care cultivă de peste 20 de ani, diferite soiuri de trandafiri, a câştigat din florile vândute în 2014 aproapre 300.000 de lei.
SIBIU. De la ferma de cerbi la agricultură bio şi turism ca-n Epoca de Aur. Cu foarte multă pasiune, ingredient esenţial pentru o afacere de succes, câţiva sibieni au reuşit să dezvolte mici business-uri de familie care nu doar că le aduc profit dar le dau şi şansa de a munci cu plăcere în fiecare zi.
Emil Cioran şi soţia lui, Mioara, au pus dezvoltat la Nucet, sat aflat la aproximativ 20 de kilometri de Sibiu, o pensiune şi o fermă bio unde vin an de an zeci de turişti din toată România dar şi din străinătate. În urmă cu doi ani, soţii Cioran au povestit, pentru Adevărul, cum au renunţat la oraş pentru un sat uitat de lume, şi cum au reuşit nu doar să pună pe picioare o afacere de succes, ci să-şi schimbe complet modul de viaţă.
Munca asiduă, talentul şi ingeniozitatea unor vasluieni demonstrează că se pot construi afaceri de succes chiar şi în cea mai defavorizată zonă a ţării.
Ionel Malacu (40 ani) este primul cultivator de lavandă din judeţul Vaslui, plantă mediteraneană care s-a adaptat perfect climei din zona Huşi. Bărbatul a pus bazele proiectului în primăvara anului trecut şi prima recoltă a fost neaşteptat de bună.
Parte din investiţia de 28.000 de lei a fost recuperată şi se aşteaptă să intre pe profit din recolta din vara acestui an. Scopul cultivatorului de lavandă este de a extinde de 10 ori suprafaţa cultivată în următorii patru ani.
Un bucureştean de 40 de ani a reuşit să infiinţeze prima plantaţie de goji din Braşov şi prima plantaţie de astfel de fructe certificată BIO din România. A investit peste 40.000 de euro şi speră că în câţiva ani o să-şi scoată investiţia.
Adrian Nicolae a ridicat afacerea cu forţe proprii şi a vrut să facă totul ca la carte. A înfiinţat mai întâi o pepinieră unde a produs plantele de goji, iar anul trecut le-a sădit pe o plantaţie de 2 hectare în localitatea Augustin din Braşov. Investitorul a obţinut şi certificarea BIO pentru cultura sa, fiind singurul din ţară care are un atfel de document. „Am vrut să facem totul ca la carte. Există mai mult culturi de goji în România, dar eu sunt singurul care am această certificare. Cred că este important să ai un astfel de certificat mai ales că goji este un fruct medicament“, spune Adrian Nicolae.
Lor nu le-a fost teamă să pornească de la zero şi acum îşi construiesc un nume în Constanţa. Fie că este vorba despre o bibliotecă în aer liber, un Hub gândit pentru tinerii de azi sau o afacere bazată pe transportul ecologic, toate au câştigat respectul comunităţii.
Victor Maxim nici nu a împlinit 29 ani, dar se poate lăuda cu un palmares bogat de iniţiative civice. Victor este coordonator la Let's Do it, Romania şi s-a făcut cunoscut în oraş pentru proiecte precum curăţarea plajelor dintre Mamaia şi Năvodari. După ce a monitorizat zona el a reuşit să obţină sprijinul Ambasadei Americane la Bucureşti şi zeci de soldaţi americani cantonaţi la Mihail Kogălniceanu l-au însoţit în acţiunea de ecologizare care a avut loc în iarna lui 2014.
După ce a lucrat ani de zile ca şi tehnician la serviciul desfacere din cadrul Combinatului de Prelucrare al Lemnului Arad, Mircea Santău, s-a gândit să îşi deschidă propria afacere care ulterior s-a dovedit una de succes. Astfel, a ajuns ca imediat după Revoluţie să devină cel mai bogat arădean, iar astăzi să conducă o afacere de succes. Imediat după Revoluţie, acesta mergea şi de două ori pe zi în Ungaria şi ducea spre comercializare scaune de lemn, feţe de masă, hârtie igenică, prosoape.
RÂMNICU VÂLCEA. Turnătorie de clopote bisericeşti din Râmnicu Vâlcea, afacere de familie de un milion de euro pe an
Proprietarii turnătoriei de clopote bisericeşti, inginerii Carmen şi Gheorghe Botoran, au deschis această afacere imediat după Revoluţie. Începutul a fost greu, cu angajaţi puţini, dar firma a supravieţuit perioadei de tranziţie, ajungând în acest moment la o cifră de afaceri de un million de euro pe an, clopotele făurite în turnătoria familiei Botoran ajungând în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.
Gheorghe Botoran a lucrat în domeniu şi înainte de Revoluţie, când superviza activitatea tuturor turnătoriilor din judeţul Vâlcea. După 1989, topitoriile au început să se închidă una câte una, iar familia Botoran a hotărât să-şi investească toţi banii în salvarea celei de la Căzăneşti, de la marginea oraşului.
Clara Călianu, în vârstă de 43 de ani, s-a născut în Capitală şi a activat ca juristă, dar de patru ani trăieşte într-un sat uitat de lume, unde se ocupă de o fermă de capre.
A început cu 40 de capre, iar, în prezent, fosta juristă devenită fermier are peste 140 de capre din rasele Saanen, alpină franceză şi Boer. În medie, cantitatea de lapte este şase litri de pe cap de animal. Produsele sunt valorificate la clienţi din oraşul Motru şi din împrejurimi. Clara nu vrea să transforme pasiunea ei pentru creşterea caprelor într-o afacere, astfel că este mulţumită cu orice sumă de bani pe care o primeşte.
Întoarcerea la tradiţie s-a dovedit preţul succesului pentru un medic veterinar care a pus pe picioare o afacere cu produse ecologice, inspirate din reţete biblice. De aceeaşi faimă se bucură şi un inginer agronom care creşte văcuţe franţuzeşti în apropierea Călăraşiului, iar carnea o vinde într-un magazine de fiţe.
Convins că alimentaţia naturală este cheia unei vieţi îndelungate şi sănătoase, prof. dr. Marian Cioceanu a lansat pe piaţă, prin intermediul unei reţele importante de hypermarket(Carrefour) numeroase tipuri de făină, seminţe, grisine şi uleiuri, toate obţinute din cereale bio. Cum fără ingrediente naturale nu poţi obţine alimente fără cusur, antreprenorul a căutat cele mai bune metode pentru a-şi pune afacerea pe picioare în care a investit 30.000 de euro în 2009. Produsele bio, naturale şi tradiţionale, vândute în România sub brand-ul “Dr. Avraham”, nu conţin aditivi şi sunt preparate ca în vremurile biblice.
Convins că alimentaţia naturală este cheia unei vieţi îndelungate şi sănătoase, prof. dr. Marian Cioceanu a lansat pe piaţă, prin intermediul unei reţele importante de hypermarket(Carrefour) numeroase tipuri de făină, seminţe, grisine şi uleiuri, toate obţinute din cereale bio. Cum fără ingrediente naturale nu poţi obţine alimente fără cusur, antreprenorul a căutat cele mai bune metode pentru a-şi pune afacerea pe picioare în care a investit 30.000 de euro în 2009. Produsele bio, naturale şi tradiţionale, vândute în România sub brand-ul “Dr. Avraham”, nu conţin aditivi şi sunt preparate ca în vremurile biblice.
O tânără absolventă a Facultăţii de Litere din Craiova a pus în urmă cu trei ani o afacere „dulce“ pe picioare. Elena Mayer facea brioşe şi împarte zâmbete clienţilor.
Tânără povesteşte că şi-a luat soarta în propiile mâini şi a pornit o afacere mică. Totul a început în urmă cu trei ani. Elena Mayer a încercat atunci să îşi suprindă invitaţii la ziua fiicei şi le-a pregătit brioşe. Toată lumea a fost încântată de gustul produselor, dar şi de modul cum au fost realizate. Olteanca a fost îndemnată să îşi pună în valoare talentul, iar astfel şi-a deschis o afacere „dulce“.
Agricultura s-a dovedit a fi o afacere de succes pentru un teleormănean de 36 de ani din comuna Crângu. Mircea Bujor a ajuns să-şi vândă legumele în marile lanţuri de hipermarketuri, graţie Programului ” Dor de gust”.
Mircea Bujor, un cetăţean de etnie romă din comuna Dracea, Teleorman, a ajuns să-şi vândă castraveţii din producţia proprie în marile lanţuri de hipermarketuri din ţară. Afacerea sa este una de familie, iar accesul în hipermarketuri s-a făcut prin intermediul Programului „Dor de gust”, o premieră în România care permite, începând de anul trecut, intrarea producătorilor români în marile lanţuri de magazine alimentare.
Din martie 2013, oraşul Slobozia miroase a prăjituri. Sau cel puţin aşa ne-am dori cu toţii, învăluiţi de aromele delicioase care vin dinspre Flavours, o altfel de cofetărie deschisă de Tea Stănciulescu. Sub un concept tributar bunului gust, din ingrediente naturale şi pasiune cât cuprinde, Tea şi cele şase cofetărese ale sale readuc gusturi ale copilăriei, la cererea clientului.
Designul şic şi colorat al cofetăriei te seduce din stradă, ca un loc al promisiunilor dulci, spre care să fugi într-o zi geroasă de ianuarie. Vitrine largi, încărcate cu prăjituri şi torturi din care să alegi ca în filmul cu Charlie şi fabrica de ciocolată sau ca în propriul film al copilăriei, atunci când nu te puteai hotărî ce prăjitură să mănânci mai întâi.
A fost mai întâi profesor de fizică, iar apoi unul dintre cei mai longevivi primari din Sălaj. A renunţat la tot pentru a demonstra că poate face o afacere de succes în agricultură. Şi a reuşit.
Szoboszlai Attila (51 de ani) este sălăjeanul care a demonstrat că agricultura poate fi o afacere de suuces dacă găseşti o nişă pe piaţă insuficient exploatată. Aşa a înfiinţat în 2006, în satul său natal, Camăr (din judeţul Sălaj), cea mai mare plantaţie de brazi ornamentali din România. Nu s-a înhămat singur la această afacere, pentru că vorbim de o investiţie iniţială de milioane de euro. A avut parteneri din Austria şi Ungaria, iar ideea a fost preluată din Germania.
Călin Răducan, în vâstă de 46 de ani, din comuna Bilieşti, este exemplu de reuşită în afacere deschisă pe cont propriu. Zeci de mii de vrânceni au pornit la drum atraşi de mirajul Occidentului, unde salariile pe măsură i-au ajutat să-şi împlinească visul. Unul dintre oamenii perseverenţi care a reuşit în viaţă este Călin Răducan, din comuna Bilieşti.
A plecat la muncă, în Italia, în 1999. Abia împlinise 32 de ani. Nu i-a fost uşor, pentru că lăsa acasă un băieţel de 3 ani şi o soţie foarte tânără, dar câştigul din ţară nu ar fi fost de ajuns niciodată pentru a-şi împlini visul, acela de a avea propria făbricuţa de mobilă.
Irina Ciochină, o tânără de 30 de ani din Iaşi, a riscat toate economiile acumulate alături de soţ după mai mulţi ani de muncă într-o afacere de succes la marginea oraşului. La opt kilometri distanţă de municipiul Iaşi, în satul Şorogari, comuna Aroneanu, funcţionează din septembrie 2012 ferma "Caprele Irinucăi". Întreprinderea privată aparţine soţilor Irina şi Horia Ciochină, decişi să-şi construiască o afacere de succes acasă, în România, după mai mulţi ani de muncă în străinătate - Olanda şi Belgia.
Trei întreprinzători pasionaţi de „lucrurile adevărate“ din viaţă au adus la Ploieşti o întreagă lume şi cultură a cafelei şi ceaiului. Ideea afacerii de succes a pornit de la o carte, „Confesiunile unui cafegiu“ a lui Gheorghe Florescu. În atelierul de cafea din Ploieşti, cumpărătorii îşi pot personaliza cafeaua.
Trei întreprinzători, fiecare cu joburi şi afaceri diferite în viaţa de zi cu zi, dar uniţi de o pasiune comună, cultura cafelei şi „lucrurile adevărate“ din viaţă, cum le place să spună, au pus pe picioare, la Ploieşti, în 2013, un mic „atelier“ parfumat de mirosul inconfundabil al cafelei şi ceaiului de bună calitate, care s-a dovedit, în timp, o afacere de succes.
MARAMUREŞ. Soţii Florin şi Loredana Lazăr, din oraşul Tăuţii Măgherăuş au fost primii care, în 2008, au adus în România pisica bengaleză, cunoscută şi ca pisica leopard. Cei doi au devenit primii crescători autorizaţi de pisici bengaleze din România, iar acum crescătoria numără peste 10 exemplare mature şi 6 pui. Astfel de pisici se vând cu circa 2.000 de euro exemplarul. O pisică bengaleză naşte pui o singură dată pe an, iar toate exemplarele sunt microcipate şi înregistrate într-o bază de date. Corpul acestei feline este lung şi solid, cu oase robuste şi muşchi puternici.
MARAMUREŞ. Soţii Florin şi Loredana Lazăr, din oraşul Tăuţii Măgherăuş au fost primii care, în 2008, au adus în România pisica bengaleză, cunoscută şi ca pisica leopard. Cei doi au devenit primii crescători autorizaţi de pisici bengaleze din România, iar acum crescătoria numără peste 10 exemplare mature şi 6 pui. Astfel de pisici se vând cu circa 2.000 de euro exemplarul. O pisică bengaleză naşte pui o singură dată pe an, iar toate exemplarele sunt microcipate şi înregistrate într-o bază de date. Corpul acestei feline este lung şi solid, cu oase robuste şi muşchi puternici.
Fălcile sunt late, contur rotunjit şi formează un bot masiv şi lat, cu mustăţi mari, proeminente, pomeţi înalţi, pronunţaţi, cu nas mare şi lat. Pielea nasului este uşor încreţită. Culoarea blănii poate fi cafeniu tigrat, linx pătat, sepia tigrată/maro tigrată“. Pisicile bengaleze sunt foarte inteligente, ele pot fi plimbate cu lesa şi iubesc apa, lucru considerat oarecum neobişnuit pentru o felină. Pisicile begaleze pot fi învăţate să meargă la toaletă. Astfel de pisici pot trăi până la 20 de ani.
BACĂU. Ramona Herciu (35 de ani) a lucrat în mass-media mai mulţi ani, pasionată de a reflecta adevărul cu acurateţe. Cu toate acestea, a renunţat la televiziune, pentru a se implica în propriile afaceri, care-i aduc un profit rezonabil. În 2011 şi-a deschis Allegro Pizza, pentru care a obţinut finanţare de la Agenţia pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Pasiunea a căpătat-o din familie, dar şi din vizitele în Italia, unde a încercat să fure secretul din pizzeriile vizitate. După ce şi-a pus pe picioare prima afacere a scris un alt proiect, pentru obţinerea unei finanţări pentru un atelier profesional foto-video.
Banii au venit de la Agenţia de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Aşa a luat naştere studioul Nirvana Media, specializat în producţie foto şi video, unde sunt realizate şi cadouri personalizate. Cea de-a treia afacere a luat contur în 2013, tot printr-o finanţare de la Agenţia pentru IMM-uri. Deoarece are doi copii şi este apropiată sensibilităţii celor mici, Ramona Herciu a deschis Lala Play, loc de joacă pentru copii, unde sunt organizate petreceri şi unde micuţii pot învăţa dansuri populare sau limba engleză. Deşi are trei afaceri, Ramona Herciu îşi doreşte să se identifice cu un nou proiect, de mare anvergură. „Sunt foarte activă, am energie şi vreau să mă implic şi în alte proiecte“, a spus Ramona Herciu.
ORADEA. Au lăsat oraşul şi au construit o păstrăvărie în inima munţilor
Doi orădeni au ales să părăsească oraşul şi s-au mutat în inima munţilor, unde au dezvoltat o afacere de succes. Doru şi Adriana Cutuş au crezut în visul lor şi au reuşit să-şi dezvolte propria afacere cu bani europeni, dar şi un colţ de rai.
Soţii Cutuş au stat o viaţă întreagă la oraş. Adriana a fost bucătăreasă, iar Doru distribuia piese auto. Au un băiat, Vlad, în vârstă de 25 de ani, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din Oradea. Câştigurile lor nu erau foarte mari, aşa că au decis să încerce şi altceva, mai ales că n-aveau ce pierde.
Din ce în ce mai mulţi bucureşteni se gândesc la moduri inedited de a-şi pune pe picioare afaceri profitabile care să le aducă profit pe termen scurt sau pe o lungă peiroadă de timp. Astfel, pentru că în Bucureşti nu se poate practica agricultura – ca în alte zone ale ţării, afacerile sunt puţin diferite.
Spre exemplu, în Bucureşti, spun specialiştii, cele mai profitabile afaceri din ultima vreme sunt cele dezvoltate în domeniul IT, precum aplicaţii. În acest context, trei tineri din Capitală au decis să-şi pună pe picioare propria afacere. Aceştia s-au gândit să doteze o parte a mijloacelor de transport în comun cu internet gratuit. Investiţia se ridică la circa 5.000 de euro, iar afacerea ar putea să fie sustenabilă dacă 5% din pasageri s-ar conecta la viitoarea reţea. Specialiştii spun că afacerea este una de viitor, profitanilă, care ar putea adduce venituri importante celor care o vor dezvolta.
Cristina Socea a dezvoltat în satul Poloboc o afacere cu dulceţuri şi produse naturale care merge brici mai ales la clienţii din străinătate. Aproape de Piatra Neamţ, Gabi Sandu a avut curajul să aclimatizeze cartoful mov peruan, un soi rar şi extrem de apreciat în bucătăria rafinată a restaurantelor de lux.
În cei patru ani de când au pornit afacerea cu dulceţuri tradiţionale, Cristina şi Daniel Socea au devenit cunoscuţi şi apreciaţi în ţară, şi mai ales în străinătate. I-a ajutat mult şi internetul în găsirea clienţilor, dar a contat mult şi riscul pe care şi l-au asumat atunci când au pornit afacerea din satul Poloboc, comuna Rediu, la 20 de kilometri distanţă de Piatra Neamţ.
Un tânăr botoşănean a dezvoltat o afecere inedită şi bănoasă pe ogoarele bunicilor de la Drăguşeni. În loc de porumb şi grâu, botoşăneanul a decis să cultive hectare întregi de armurariu, un scaiet cu proprietăţi medicinale foarte importante.
În judeţul Botoşani, fostul „Bărăgan al Moldovei”, în cea mai mare parte se face agricultură de subzistenţă. Pe marile proprietăţi agricole, ale oamenilor de afaceri sau ale occidentelilor care au cumpărat pământ de la ţărani, se mizează pe culturile clasice : porumb, grâu, soia, orz.
În acest peisaj dominat de cereale în comuna Drăguşeni, hectare întregi de teren agricol sunt acoperite cu scaieţi. Scaieţi înfloriţi, care valorează însă sute de euro.
La acest material au participat Iulian Bunilă, Ramona Găină, Sabina Ghiorghe, Simona Suciu, Bogdan Iancu, Irina Rîpan, Alin Ion, Ionela Stănilă, Andreea Mitrache, Elisabeth Bouleanu, Mădălin Sofronie, Alina Pop, Borcea Ştefan, Cezar Pădurariu; Dragoş Hojda, Mircea Merticariu, Claudia Bonchiş, Cristina Răduţă, Florin Jbanca, Cosmin Zamfirache, Adrian Boioglu.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
