Afaceri de succes, în judeţul Buzău, din vânzarea trandafirilor, a apei de izvor şi din fabricarea de motoare

Hala de îmbuteliat apă plată, de la Terca, se află în inima munţilor

Producerea şi vânzarea trandafirilor, îmbutelierea apei minerale şi fabricarea de componente pentru industria aerospaţială sunt trei exemple de afaceri pe care buzoieni din colţuri diferite ale judeţului le-au dezvoltat cu succes. Toate au ca numitor comun ambiţia şi perseverenţa.

O familie din comuna Balta Albă, judeţul Buzău, care cultivă de peste 20 de ani, diferite soiuri de trandafiri, a câştigat din florile vândute în 2014 aproapre 300.000 de lei.

Vasilica şi Adrian Zamfir sunt proprietarii celei mai mari pepiniere de trandafiri din sudul ţării, pe o suprafaţă de peste patru hectare de teren moştenit de la un bunic. Ca să obţină un fir de Cristian, Black Baccara sau Monica, specii dintre cele pe care le cultivă, este nevoie de trei ani de muncă. 

La muncă pe câmpul de trandafiri Adrian este ajutat întotdeauna de soţia sa. Dar şi de câţiva zilieri. „Satisfacţia este cea mai mare că lucram printre flori, dar şi mai mare este satisfacţia când soţul îmi dăruieşte câte un buchet de trandafiri din producţia proprie”, spune Vasilica Zamfir.

În ultimele luni ale anului 2014, florarii din Balta Alba au vândut aproape 100.000 de fire de trandafir, cu preţuri cuprinse între 2 si 5 lei. „Implică şi muncă multă, şi investiţii mari, dar satisfacţia este mare când îi vezi, la sfârşit, înfloriţi”, spune horticultorul Adrian Zamfir (foto).

În pepiniera familiei Zamfir se produc 18 soiuri certificate de trandafir. Florile au ajuns în parcurile şi în spaţiile verzi din toată ţara.

Bani din îmbutelierea apei de izvor

Un alt exemplu de afacere prosperă, vine din zona de munte a judeţului Buzău: comuna Lopătari. Aici, fiul viceprimarului a construit cu fonduri europene o fabrică de îmbuteliat apă, la Terca.

Înainte să se apuce de afaceri, Răzvan Gherghe, a fost timp de nouă ani profesor. Iniţial a vrut să-şi înfiinţeze o păstrăvărie pe terenul de la Terca, pe care îl cumpărase de la unchiul său. Şi-a schimbat planurile şi a decis să ridice o fabrică de îmbuteliere apă după ce a descoperit că izvoarele din zonă au proprietăţi fizico-chimice superioare. 

"Am luat probe de apă şi le-am dus la un laborator unde s-au executat analize microbilogice şi fizico-chimice. Am aflat că apa este de o calitate superioară pentru că rocile din această zonă conţin foarte multe minerale rare, de altfel zona Buzăului stă pe o rocă glacică. Apa din zonă este foarte bogată în minerale, dar caracteristica cea mai importantă este aceea că lipsesc nitriţii", a spus Răzvan Gherghe (foto). 

Răzvan Gherghe a făcut primii paşi în 2010, când a depus proiectul pentru accesarea fondurilor europene necesare dezvoltării afacerii. A obţinut o finanţare nerambursabilă de aproximativ 900.000 de lei. Cofinanţarea a fost însă mult mai mare, respectiv de 1,3 milioane de lei, fapt care l-a obligat pe buzoian să apeleze inclusiv la credite bancare. Acum are o hală de 800 de metri pătraţi, cu linii de îmbuteliere performante pentru bidoane de 6 litri. 

Pentru calitatea superioară a produsului finit, din banii europeni a fost amenajată şi o staţie de epurare proprie. Primul bidon de apă plată, de şase litri, a fost gata în 2013. "Secţia de lucru este formată dintr-o linie tehnologică de ultimă generaţie care are o capacitate de îmbuteliere de 8.000-10.000 litri într-o oră dar niciodată nu pot îmbutelia la această capacitate pentru că apar probleme de service", a declarat Răzvan Gherghe.

În prezent, apa îmbuteliată la Terca sub marca Aqua Slănic ajunge într-o reţea de supermarket-uri şi alte magazine din judeţul Buzău. Pe viitor, Răzvan Gherghe vrea să dezvolte businessul, iar în curând va scoate pe piaţă apa fitness, o apă fără calcar pentru cei cu probleme renale. Afaceristul are în plan să mai acceseze alte fonduri europene ca să-şi achiziţioneze linii de îmbuteliere pentru capacitate de 0,5 şi 2 litri. Capacitatea actuală de îmbuteliere a fabricii este de 10.000 de litri pe oră.

Firmă dintr-o comună de lângă Buzău, producător de componente pentru industria aerospaţială din SUA

Munca asiduă, dorinţa de autoperfecţionare şi sprijinul financiar de la Uniunea Europeană, au transformat visul unui inginer din comuna Mărăcineni într-o realitate. Mica sa firmă, cu doar 40 de angajaţi, produce motoare electrice care ajung să echipeze avioane şi elicoptere din Statele Unite şi Israel. Sistem Euroteh este numele firmei, are sediul în comuna Mărăcineni si anul trecut a avut o cifră de afaceri de un milion de dolari.

Gheorghe Obreja a pornit de jos. La 18 ani, s-a angajat ca strungar la fabrica de rulmenţi Bârlad. După ce a terminat Facultatea de electrotehnică din Cluj, a lucrat până în 1997 la fabrica de Contactoare din Buzău. A demisionat pentru a începe propria afacere. 

Chiar din primul an în atelierul închiriat a făcut export în Germania pentru care lucra fânare pentru cai. Dorinţa de a excela în domeniul său de pregătire a continuat cu firma pe care o conduce astăzi, singura din România care produce motoare necesare industriei aerospaţiale. 

Calitatea produselor a fost apreciată de partenerii externi şi asta a pus mari responsabilităţi pe umerii lui Obreja. Înainte de a merge la export, loturile de piese erau atent verificate de inspectori ai firmelor din Statele Unite şi Israel iar pentru asta avea nevoie de aparatură de ultimă generaţie. 

Pentru a o cumpăra a depus un proiect de 340.000 de lei la Agenţia de Dezvoltare Regională. Analiza dosarului care cântăreşte nu mai puţin de zece kilograme de hârtii a durat doi ani şi jumătate. Iar aşteptarea a meritat.

Unul dintre echipamentele cumpărate cu bani europeni este camera climatică de probă. Un astfel de produs echipează un elicopter sau un avion, care ajunge la 10.000 de metri în câteva minute şi temperatura poate să varieze de la 40 de grade la minus 50 de grade”, ne-a explicat Tudor Ursu, cercetător grad 1 la Sistem Euroteh. 

Verificarea produsului finit, cel care urmează să ajungă pe avioane ori elicoptere se face pe un alt dispozitiv cumpărat cu fonduri UE. 

Banii europeni au fost investiţi şi în dotarea laboratorului de cercetare – proiectare. S-au cumpărat softuri destinate proiectării de prototipuri, parte  de care se ocupă chiar fiul omului de afaceri. ”Produsele noastre ajung numai la export. Sunt pentru divesre firme atât din UE dar şi din SUA şi Israel, în domeniul industrial, robotică, unelte speciale cât şi în industria spaţială. Aici este punctul zero, de aici pleacă totul, aici vin proiectele care se cer, parametrii ceruţi de client, aici se fac proiectele şi apoi execuţia”, a declarat Radu Obreja.

Tenacitatea şi dorinţa de auto-perfecţionare l-au propulsat pe Gheorghe Obreja în topul preferinţelor partenerilor externi. ”Nu Obreja duce numele afară ci colectivul pe care îl coordonează Obreja. Aceşti oameni dedicaţi fac totulpentru  ca aceste produse să fie renumite în America, Singapore. I-am convins pe partenerii noştri pentru că produsele noastre sunt foarte pretenţioase, care necesitau o tehnologie de vârf şi tot ceea ce facem noi facem bine”, a spus Gheorghe Obreja (foto), administratorul firmei Sistem Euroteh. 

La acest moment, în făbricuţa din Mărăcineni, o parte din subansamble, unele făcute manual de bobinatoare cu o precizie de microni, devin componente de bază ale motoarelor folosite în robotică şi industria aerospaţială mondială. Iar asta se măsoară în bani, cifra de afaceri a firmei, la finele anului trecut, depăşind un milion de dolari.