Adrian Codîrlașu avertizează că România riscă o criză financiară după intrarea în stagflație. Economia ar putea scădea în 2026 | adevarul.ro

Analiză Adrian Codîrlașu avertizează că România riscă o criză financiară după intrarea în stagflație. Economia ar putea scădea în 2026

Analize Adevărul
Publicat:
0
1 live

România se confruntă cu perspectiva unei contracții economice însoțite de o inflație ridicată, o combinație pe care Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, o descrie drept stagflație. Economistul avertizează că persistența acestei situații poate duce la o criză financiară în următorii ani, potrivit Adevărul Financiar.

Grafice bursiere care indică scădere pe fondul unor nori negri prevestitori de furtună
Stagflația poate aduce o criză financiară în câțiva ani, spune Adrian Codirlașu Foto: Shutterstock

În prognoza de toamnă, prezentată de publicație, Comisia Europeană estimează o scădere a economiei românești cu 0,3% în 2026, față de creșterea de 0,1% anticipată în primăvară. Totodată, estimarea inflației medii anuale a fost revizuită în sus, de la 7% la 7,9%.

Codîrlașu spune că revizuirea prognozei confirmă perspectiva unei recesiuni ușoare pe care o anticipa deja. În evaluarea sa, problema nu este doar scăderea activității economice, ci suprapunerea acesteia cu o creștere persistentă a prețurilor:

„Avem o economie pe minus și o inflație care va crește și mai mult. Toate acestea înseamnă stagflație, din care este foarte greu de ieșit și care poate duce peste câțiva ani la o criză financiară”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru Adevărul Financiar.

Consumul scade, investițiile susțin economia

Potrivit prognozei citate, consolidarea fiscală afectează în special consumul privat. Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, alături de inflația ridicată, reduce veniturile disponibile ale populației. Consumul privat ar urma să scadă cu 2,3% în 2026, iar cel public cu 2%.

Pentru gospodării, presiunea vine astfel din două direcții: veniturile sunt afectate de măsurile de consolidare fiscală, iar scumpirile le reduc puterea de cumpărare. Analiza citată descrie un context în care revenirea consumului este întârziată, pe fondul persistenței inflației și al slăbirii activității economice.

În schimb, investițiile brute în economie sunt estimate să crească cu 7,2%, sprijinite inclusiv de proiectele finanțate din fonduri europene. Pe piața muncii, rata șomajului ar urma să urce la 6,7%, de la 6,1% în 2025.

Prognoza conturează, așadar, o evoluție neuniformă: în timp ce consumul privat și cel public se restrâng, investițiile continuă să avanseze. Proiectele susținute din bani europeni reprezintă unul dintre elementele de sprijin ale economiei, fără ca această contribuție să împiedice contracția PIB anticipată pentru întregul an.

Inflația se temperează, dar presiunile persistă

Estimările europene prezentate de Adevărul Financiar indică o inflație medie de 4,4% în 2027 și de 3,8% în 2028. Articolul menționează printre factorii care au alimentat creșterea prețurilor majorările de TVA și accize, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și scumpirea petrolului.

Potrivit aceleiași analize, seceta care a afectat piața energiei electrice a contribuit, la rândul său, la presiunile asupra prețurilor. Din 2028, introducerea sistemului european ETS2, care vizează emisiile generate de clădiri și transportul rutier, ar urma să încetinească procesul de dezinflație. Scenariul prezentat este, prin urmare, cel al unei temperări treptate a inflației, nu al dispariției rapide a presiunilor asupra puterii de cumpărare.

Deficitul se reduce, datoria publică urcă

Deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB în 2026, față de 7,8% în 2025, potrivit aceleiași surse. Ajustarea ar fi susținută de măsurile fiscale, înghețarea salariilor și pensiilor publice și controlul cheltuielilor. Datoria publică ar continua însă să crească, de la circa 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% în 2028.

În acest context, Codîrlașu susține o reformă mai fermă a administrației publice, orientată spre reducerea cheltuielilor care, în opinia sa, nu aduc beneficii reale cetățenilor.

„Reforma administrației publice trebuie făcută și mai dur. Sunt administrații locale cu mulți oameni, cu multe salarii și fără nicio contribuție reală pentru cetățeni”, a declarat economistul pentru Adevărul Financiar.

Reducerea deficitului și evoluția datoriei publice transmit, în prognoza citată, semnale diferite: dezechilibrul bugetar anual se diminuează, însă ponderea datoriei în economie continuă să urce. Avertismentul economistului privește tocmai dificultatea gestionării simultane a stagflației, a ajustării bugetare și a costurilor ridicate ale finanțării.

Prognoza citată anticipează o creștere a PIB de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028. Relansarea ar urma să fie sprijinită de temperarea inflației, revenirea consumului și investițiile private, în timp ce finalizarea proiectelor PNRR ar putea diminua sprijinul pentru investițiile publice.

În perspectiva următorilor doi ani, prognoza mizează astfel pe revenirea consumului și pe contribuția investițiilor private. Acestea ar urma să susțină relansarea într-un moment în care finalizarea proiectelor PNRR poate slăbi impulsul oferit investițiilor publice. 

Top articole

Partenerii noștri