Video Gen Z și frica de singurătate. Psiholog: „Pierderea conexiunii intime poate declanșa anxietate și depresie”

Psihologii avertizează că tinerii de azi au o frică accentuată de singurătate. Ce spun specialiștii despre „colacul de salvare” folosit de cei din Gen Z pentru a se echilibra emoțional după o despărțire în iubire.

Tinerii aleg relația rebound, la scurt timp după despărțire Sursa foto Pixabay

Sindromul „inimii frânte” și ce pierderi aduce o despărțire 

De-a lungul timpului, inima frântă, în urma unei despărțiri din iubire nu a iertat pe nimeni. Dar, pentru tinerii de azi, ieșirea dintr-o relație pare să fie un moment greu de trăit. Psihologii și psihoterapeuții spun că tinerii simt despărțirea ca pe o pierdere.

Dispare rutina, acele obiceiuri zilnice care se nasc într-un cuplu. Apoi, confortul emoțional, sentimentul de siguranță și apreciere primit în relație, accentuat și de pierderea legăturii fizice și a senzației de identitate. Pentru unii, partenerul devine o parte din propria identitate.

Sindromul ”inimii frânte” are pentru cei din gen Z efecte dramatice, de foarte multe ori. Tinerii intră într-un cerc vicios al gândurilor, analizând continuu despărțirea. Mulți dorm prost, nu se pot concentra, își neglijează facultatea, munca și au nevoie de sprijinul familiei, al prietenilor și psihoterapeuților pentru a se mobiliza.

Pentru tinerii de azi, sindromul ”inimii frânte” duce de cele mai multe ori la forme de anxietate și depresie. Ioana Dăncescu, psiholog și psihoterapeut în relații de cuplu explică pentru Interviurile Adevărul ce se întâmplă:

„Până în 25 de ani, noi avem nevoie de experiențe ca să ne formăm gândirea. Cortexul nostru pre-frontal nu se formează suficient până la vârsta asta. La acești tineri, lipsa unei experiențe de viață care să susțină un coping, să-i spunem mai adaptativ, mai pozitiv, face ca speranța, după o despărțire dureroasă, să fie minimă. Conexiunea sexuală la tinerii adulți între 18-25 de ani  este foarte importantă iar pierderea acesteia, dacă este asociată și cu motivul despărțirii are efectul unei explozii, care efectiv poate să prăbușească și să genereze niște simptome de stări anxioase și depresive”

Tinerii aleg relația rebound, la scurt timp după despărțire. Soluție sau capcană?

Pentru tinerii de azi, a fi fără un partener, reprezintă un fel de a rămâne “în urmă”. Iar soluția găsită de ei este relația rebound. Gen Z apelează la ea, la foarte scurt timp după o despărțire, mai ales în cazul uneia dureroase, care lasă și urme emoționale. Psihologii explică această relație ca un răspuns la nevoia de a primi din nou o confirmare, o validare a faptului că „încă merit, încă sunt valoros, încă sunt bun, încă sunt dorit/dorită.”

În jurul relației rebound sunt multe dezbateri, cât de sănătoasă sau nu este, ca formă de echilibrare emoțională. După o despărțire, majoritatea tinerilor adulți sunt adesea încurajați să își ia timp pentru a se vindeca, fără a se grăbi să iasă cu cineva, din nou.

Dar, pentru gen Z, relația rebound devine un adevărat colac de salvare emoțională, un mod rapid de a scăpa de durere sau sentimentul de inutilitate pe care îl lasă despărțirile. Psihologii avertizează că este foarte important să analizăm și să ne uităm la acest tip de relație, nu la cât timp după despărțire apare, ci cărei nevoie răspunde ea.

„Nu judecăm o astfel de relație, dacă e greșită sau corectă, bună sau mai puțin bună. Depinde cum o folosim. Depinde de capacitatea fiecărui tânăr de a fi conștient de ce simte, ce gândește, ce nevoie are, ce modele are în spate. Depinde un pic de procesul fiecăruia. Și unii sunt mai introspectivi, alții mai puțin, unii sunt mai influențați de toată lumea din jur, alții influențează pe toată lumea din jurul lor.” adaugă psihologul pentru Interviurile Adevărul.

Ce spun studiile și ce au descoperit cercetătorii despre relațiile rebound

Studiul, „Breaking Up and Bouncing Back: Distress and Post Breakup Adjustment of Young Adults”, a examinat peste 800 de tineri adulți cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani care tocmai experimentaseră o despărțire.

Specialiștii au urmărit cum s-au schimbat nivelurile de stimă de sine, suferință și gânduri intruzive  ale participanților la studiu.

Cercetarea a constatat că tinerii care au început o nouă relație după o despărțire au reușit să funcționeze mult mai bine. Noua conexiune romantică i-a ajutat să meargă mai departe, deoarece s-au simțit din nou doriți.

De fapt, relația rebound funcționează mai mult ca o ieșire din obiceiul de ruminare, gândurile intruzive și persistente care continuă să existe despre fostul lor partener. Și totuși specialiștii atrag atenția că relațiile rebound, deși par „medicamente” pentru durerea inițială, de cele mai multe ori, pot accentua nefericirea, dacă nu sunt susținute de vindecare autentică.

Mulți tineri se simt chiar mai rău, nedumeriți că, deși au un partener nou, inima rămâne frântă. Dacă noua relație se termină brusc, suferința inițială poate reveni, uneori chiar mai acută.

„Stilul de atașament determină cine și cât de repede  se aruncă într-o astfel de relație. Cineva care este foarte anxios se va duce în relația rebound ca să nu rămână singur. Cineva care e mai degrabă evitant, ca atașament, și el se aruncă, dar cu niște sentimente, pe care le-aș numi de fațadă, de suprafață. Una din întrebările preferate pe care le pun clienților este legată de relația nouă:  imaginează-ți că mâine se rupe. Cum o să fii? Ce o să se întâmple cu tine?” recomandă psihologul Ioana Dăncescu.

Mel Robbins, recunoscută mondial ca expert de top în dezvoltare personală, schimbare comportamentală și mindset vorbește în podcastul său „The Mel Robbins Podcast” și cartea ei "The Let Them Theory" despre importanța perioadelor fără contact după despărțiri. Ea chiar subliniază că așa numita „dietă de răzbunare" poate face ca un tânăr să rămână foarte mult timp captiv emoțional de fostul partener.

Relațiile rebound nu sunt, în sine, nici bune, nici rele, dar nu înlocuiesc procesul de vindecare autentic. Pentru tinerii între 18 și 25 de ani, echilibrul între a-și da timp pentru reflecție și a căuta sprijin social sau terapie e esențial pentru a obține o vindecare reală.

Recomandări practice pentru tinerii care trec printr-o despărțire

1. Oprește contactul cu fostul/fosta: renunță la verificări pe social media și ocupă-ți timpul cu oameni sau activități noi.

2. Mișcă-te și fă lucruri pentru tine: sportul sau căutarea unui hobby nou îți pot schimba starea emoțională.

3. Caută sprijin social și terapie: nu izola durerea, discută cu prieteni, familia sau specialiștii; nu te plânge obsesiv, încearcă să explorezi alte teme.

4. Dă-ți timp să procesezi: ai răbdare cu tine, analizează ce s-a întâmplat, cine ai devenit și ce vrei mai departe.

5. Nu grăbi o nouă relație: evită să intri într-o relație doar pentru a umple golul sau pentru a uita rapid, dacă simți nevoia pune întrebări despre motivele tale reale.

6. Folosește energia schimbării în favoarea ta: după despărțire, e o șansă să-ți descoperi identitatea, pasiunile și noi perspective.

Urmărește integral ediția din Interviurile Adevărul și află de la psihologul invitat că singurătatea nu trebuie să fie un stigmat, iar recuperarea după o despărțire poate fi, de fapt, cea mai bună oportunitate să devii cea mai bună versiune a ta.