Cultură

Iubirile, prieteniile, inspirațiile artistului și Parisul Avangardei se văd și se simt în perioada 18 septembrie – 20 decembrie 2026

Producătorul Simon Blakeney vorbește în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“despre conexiunea emoțională inevitabilă cu animalele urmărite ani la rând și despre ce înseamnă, de fapt, să fii martorul unui regat în care natura nu joacă niciodată după reguli blânde.

În anii ’70–’80, imaginea femeii de știință din România se identifica public cu Elena Ceaușescu, promovată obsesiv drept „academician doctor inginer“.

Weekendul de Ziua Îndrăgostiților este un prilej numai bun pentru ieșit în oraș. Iar cinematografele sunt de cele mai multe ori o idee bună, fie că e o vorba de o întâlnire romantică sau doar de o ieșire relaxantă. Oferta cinematografică din aceste zile este variată.

Soprana Irina Baianț revine pe scena Sala Palatului cu Letters to Juliet, un concert–spectacol creat special pentru Ziua Internațională a Femeii. Evenimentul va avea loc duminică, 8 martie 2026, de la ora 19:00, cu accesul publicului începând cu ora 18:00.

Sala Palatului a fost miercuri seară neîncăpătoare pentru cei aproximativ 4.000 de spectatori veniți la Gala Internațională de Balet „Balanchine’s Legacy”. Evenimentul a prilejuit și o întâlnire memorabilă între două valori incontestabile ale României: Victor Rebengiuc și David Popovici.

Ulterior, ministrul Culturii, Demeter Andras, prezent la protestul de la Teatrul Național București, a anunțat suspendarea proiectului.

Artistul Tudor Chirilă a criticat Ministerul Culturii după ce a fost propus ca actorii să prezinte programul săptămânal de lucru, să întocmească rapoarte individuale de activitate și să semneze foaia de prezență, în cadrul unui program pilot inspirat de o directivă a Curții de Conturi.

Violonistul Bogdan Bișoc, membru fondator al Cvartetului „Ad Libitum”, s-a stins din viață duminică, 8 februarie. Filarmonica din Iași transmite condoleanțe familiei muzicianului.

După un debut care a atras peste 80 de invitați din 12 țări și mai bine de 5000 de participanți în cele 4 zile de evenimente, NOD - International Literary Rights Festival se pregătește pentru cea de-a doua ediție care va avea loc și anul acesta în ultimul weekend al lunii septembrie, la Brașov.

Actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (TNB), alături de personalul care deserveşte scena din toate sectoarele teatrului, vor organiza marţi, la ora 14.30, în faţa TNB, protest paşnic faţă de aplicarea unui program pilot primit de la Ministerul Culturii,.

Te-ai întrebat vreodată cine a gândit cartierele prin care treci zilnic? Cine a trasat bulevardele, cine a decis unde rămâne spațiu verde și unde se ridică un bloc? Povestea lui Vasile Mitrea arată cum s-a construit orașul Cluj-Napoca, între norme și idealuri.

Mihai Barbu, fotograf și jurnalist, cutreieră Bucureștiul cu ochii în sus, căutând chipurile sculptate care privesc orașul de pe clădiri. Le fotografiază, le adună pe o hartă și le redă viață online, în proiectul „Faces of Bucharest“ – o arhivă vie a privirilor de piatră.

Bucureștiul se pregătește să găzduiască unul dintre cele mai așteptate evenimente culturale ale începutului de an 2026.

Cinema Europa anunță lansarea programului „Săptămâni Tematice”, o serie de proiecții speciale desfășurate din ianuarie până în mai, dedicate unor universuri cinematografice emblematice și filmelor care funcționează cel mai bine ca experiență colectivă.

Un scriitor francez a scris un roman de 300 de pagini fără litera „e”. Povestea lui Georges Perec nu e despre snobism literar, ci despre ce rămâne când ceva esențial dispare.

Patricia Brad, actriță a Teatrului Național din Cluj-Napoca, transformă experiența de scenă și de pedagogie într-un volum despre felul în care ești cu adevărat acolo, conectat la ce se întâmplă.

Rebeliunea legionară, violența antisemită și intervenția hotărâtă a Armatei au pus capăt Statului Național-Legionar, într-un episod sângeros decis nu doar pe străzile Bucureștiului, ci și sub privirea atentă a Berlinului.

Între pasiune și supraviețuire financiară, munca în cultură se desfășoară adesea fără plase de siguranță. Un studiu recent arată că, deși tot mai mulți lucrători culturali au contracte și venituri ceva mai mari decât în trecut, câștigurile rămân sub media națională, iar stabilitatea este fragilă.

Diana Timari și Eduard Iacovache, doi actori surzi, vorbesc despre drumul lor în teatru, despre limitele impuse de lipsa de accesibilitate și despre nevoia ca artiștii cu astfel de deficiențe să fie văzuți și înțeleși dincolo de etichete.

Mateiu Caragiale și-a căutat toată viața înaintași aristocrați, celebri, dar nu a realizat că adevărata avere era lângă el: tatăl său. Și-a desenat blazoane și embleme aristocrate, dar nu a realizat că opera tatălui său este mai valoroasă decât orice stindard nobiliar.

Gala Internațională de Balet „Balanchine’s Legacy”, care va avea loc pe 11 februarie 2026, la Sala Palatului, anunță prezența-surpriză în distribuția galei a doi prim-balerini de la celebrul Teatru La Scala din Milano, legendarii Virna Toppi și Nicola Del Freo.

Ce se întâmplă într-un tramvai spune mai multe despre societate decât pare la prima vedere. Dincolo de aglomerație și de nervi, transportul public devine un spațiu-cheie pentru a înțelege regulile, fricile și strategiile noastre de conviețuire urbană.

La un an de la furtul Tezaurului Dacic dintr-un muzeu din Țările de Jos, ancheta continuă, dar obiectele lipsesc în continuare. În România, regulile de protejare a patrimoniului au rămas neschimbate, iar cazul expune un sistem învechit, blocat în birocrație și inerție.

România va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028, o oportunitate majoră de promovare a literaturii române și de a oferi vizibilitate scriitorilor autohtoni în fața marilor grupuri editoriale de pe toate continentele.

Brașovul devine capitala dansului latino din România, odată cu cea de-a 17-a ediție a Congresului Național de Salsa. Evenimentul va avea loc între 22 și 26 ianuarie 2026 și reunește școli de dans din întreaga țară, instructori și dansatori pasionați.

În timp ce lumea a comemorat, pe 12 ianuarie 2026, o jumătate de veac de la moartea ei, Agatha Christie nu a fost niciodată mai prezentă. Trenurile rămân, încă, blocate în zăpezi, vapoarele traversează Nilul, iar misterele ei rămân nedeslușite.

În anii ’30, un grup de tineri intelectuali români, printre care Mircea Eliade, Emil Cioran și Nae Ionescu, visa să schimbe lumea prin idei, cultură și dialog, dar mai ales să pună România pe harta internațională a culturii.

„Harta Literară“ transformă lectura într-o formă de explorare urbană. Proiectul reunește locuri din cărți, autori și fragmente care recompun Bucureștiul prin literatură – de la Calea Victoriei la Ferentari, de la Cișmigiu la Berceni.

Actorul și teologul Răzvan Ionescu s-a stins din viață.

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora spectacolul „Regele Moare”, în regia lui Tompa Gábor, ar fi fost scos din programul Teatrului Național din Budapesta din motive politice sau artistice.

Bucureștiul devine, pe 11 februarie, gazda unui eveniment cultural de anvergură internațională: Gala de Balet „Balanchine’s Legacy”, dedicată în exclusivitate operei legendarului coregraf George Balanchine. Evenimentul va avea loc la Sala Palatului.

Constantin Ciolacu și-a trăit toată viața în pustiul Bărăganului și a văzut cum oamenii smulși din căminul lor de regimul comunist își clădesc cu mâinile goale case din chirpici.

Iubirile, prieteniile, inspirațiile artistului și Parisul Avangardei se văd și se simt în perioada 18 septembrie – 20 decembrie 2026

Mihai Barbu, fotograf și jurnalist, cutreieră Bucureștiul cu ochii în sus, căutând chipurile sculptate care privesc orașul de pe clădiri. Le fotografiază, le adună pe o hartă și le redă viață online, în proiectul „Faces of Bucharest“ – o arhivă vie a privirilor de piatră.

Cinema Europa anunță lansarea programului „Săptămâni Tematice”, o serie de proiecții speciale desfășurate din ianuarie până în mai, dedicate unor universuri cinematografice emblematice și filmelor care funcționează cel mai bine ca experiență colectivă.

„Harta Literară“ transformă lectura într-o formă de explorare urbană. Proiectul reunește locuri din cărți, autori și fragmente care recompun Bucureștiul prin literatură – de la Calea Victoriei la Ferentari, de la Cișmigiu la Berceni.