Un bărbat din Wisconsin care se plimba pe o plajă a făcut o descoperire macabră. Acesta a dat peste un creier de animal învelit într-o folie de aluminiu, scrie CNN.
Lipsa imaginii complete a feţelor oamenilor are un impact direct asupra modului în care interacţionăm şi comunicăm între noi.
Puţini ştiu cu mintea subconştientă execută conştiincios, ca un soldat, toate comenzile pe care le primeşte de la creier pentru că nu face diferenţa între imaginaţie şi realitate. Din acest motiv, ajungem de multe ori să ne facem rău singuri prin ceea ce gândim.
Celebrul neurochirurg Vlad Ciurea a vorbit recent despre cazul atipic al managerului Spitalului din Vaslui, infectat cu Covid – 19, precizând că virusul produce modificări majore în creier, astfel de cazuri fiind remarcate şi după gripa spaniolă.
De-a lungul timpului, despre creier au apărut numeroase mituri, multe fiind perpetuate, astfel că s-au fixat în mentalul comun. Pe măsura studierii mai aprofundate, oamenii de ştiinţă au demolat multe dintre aceste mituri.
Sentimentul de ingurătate, bolile cardiovasculare sau nivelul crescut al zahărului din sânge sunt doar câţiva din factorii care afectează creierul şi duc la pierderi de memorie.
Sentimentul de deja vu (din franţuzescul „déjà-vu“) reprezintă o puternică impresie de familiaritate a unor locuri necunoscute sau evenimente pe care le trăiesc, deşi este o experienţă nouă.
Autorii studiului sugerează că oamenii se simt mai fericiţi atunci când merg în locuri inedite şi au o gamă mai largă de experienţe.
Alimentaţia este fără indoială primul medicament la care putem apela când ne confruntăm cu anumite probleme de sănătate. În cartea ,,7 alimente preţioase”, autoarea France Guillain ne dezvălui calităţile uimitoare ale unor produse care ne dezvoltă imunitatea şi creierul.
Suntem construiţi să putem mânca de toate şi nu avem nevoie de nutriţionişti pentru a afla că ne place zahărul, atrage atenţia dr. Mihaela Bilic, medic primar de nutriţie.
Steve Jobs a folosit o tehnică Zen pentru meditaţie, pentru păstrarea sănătăţii mintale şi pentru a-şi antrena creierul, iar neurologii au validat recent teoria lui Jobs despre beneficiile meditaţiei.
Pentru a avea un creier în formă, inclusiv la bătrâneţe, este bine să ţii cont de câteva sfaturi. Adoptând un stil de viaţă sănătos poţi preveni afecţiuni precum boala Alzheimer.
Medicii de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti – SUUB - realizează operaţii de implantare intracerebrală de electrozi pentru delimitarea şi ablaţia focarului epileptic.
Medicul nutriţionisti Mihaela Bilic a explicat într-o postare pe Facebook importanţa grăsimilor pentru buna funcţionare a organismului, argumentând că lipsa cronica de colesterol la nivel cerebral afectează ireversibil integritatea şi functionarea sistemului nervos.
Creierul este echipat cu bariere concepute pentru a ţine afară agenţii patogeni periculoşi. Cercetătorii de la Universitatea Yale au găsit un mod inedit de a ocoli apărările naturale ale creierului atunci când acestea sunt contraproductive, de exemplu, în cazul tumorilor cerebrale.
Schimbările în stilul de viaţă pot ajuta la combaterea demenţei care poate afecta persoanele între 40 şi 50 de ani. Prin ce se deosebeşte această afecţiune de maladia Alzheimer.
Un studiu publicat în Cell Report susţine că gene „multiple şi diferite“ duc la dizabilităţile pe care la eu persoanele cu sindrom Down.
Deşi vegetarienii stau mai bine cu sănătatea inimii, se pare că o dietă vegană implică multe compromisuri în ceea ce priveşte nutrienţii esenţiali necesari unui creier sănătos. Regimul vegan nu este recomandat copiilor şi adolescenţilor, femeilor însărcinate sau celor care alăptează.
Regimurile totalitare au practicat spălarea creierului. Cetăţenii trebuiau să asculte orbeşte de partidul unic şi să se sacrifice la ordinele acestuia. Cei care nu făceau acest lucru erau torturaţi cumplit şi ”reeducaţi”. ”Reeducarea” era cea mai cruntă metodă de tortură.
Dacă suferi de scleroză multiplă, pierderea cheilor de la casă sau uitarea numelui cuiva poate părea un lucru înfricoşător. Te întrebi cât de mult îţi întunecă boala capacitatea de a gândi şi de a duce lucrurile la bun sfârşit.
Într-un nou studiu publicat marţi, cercetătorii britanici au făcut lumină în misterul conservării unui creier vechi de 2.600 de ani, care a aparţinut unui bărbat ucis printr-o lovitură care l-a decapitat, relatează CNN.
Un bărbat de 43 de ani din China a ajuns la spital plângându-se de dureri de cap, crize epileptice şi pierderea cunoştinţei ce durau de câteva săptămâni, relatează Insider.
Oamenii de ştiinţă au descoperit o posibilă explicaţie pentru slăbiciunea/ceaţa mentală care însoţeşte adesea boala inflamatorie. Şi cea mai uşoară dintre boli poate reduce vigilenţa, au concluzionat cercetătorii britanici.
O cercetare canadiană publicată la începutul acestei săptămâni în revista Jama Pediatrics arată că majoritatea copiilor de doi-trei ani stau prea mult în faţa tabletelor sau televizoarelor. La fel şi mamele lor.
Emoţia este puntea care leagă conştientul de inconştient. Cu scopul de a ne ajuta să ne înţelegem mai bine, Hans Steiner, profesor de psihiatrie şi ştiinţe ale comportamentului explică ce putem face pentru a ne cunoaştem mintea înţelegând obiectivele ratate.
Pornind de la un concept apărut mai întâi în cărţile şi filmele ştiinţifico-fantastice, medici din SUA încearcă să pună la punct o procedură prin care să salveze viaţa pacienţilor cu răni extrem de grave prin împuşcare sau înjunghiere. Conceptul este cunoscut ca biostază.
Un nou studiu al cercetătorilor americani analizează diferenţele structurale în creierul copiilor de vârstă preşcolară în funcţie de utilizarea aparatelor media cu ecran. Abilităţile de comunicare, imaginaţia, autocontrolul sunt afectate de timpul îndelungat petrecut în faţa ecranului.
Mâinile şi picioarele unei femei au amorţit după ce aceasta a atins o creatură ciudată şi lipicioasă care a fost adusă de apă pe o plajă în Australia, relatează The Sun.
Cercetătorii americani au descoperit că activitatea sistemului nervos ar putea influenţa longevitatea umană. Excitaţia neuronală este legată de viaţa mai scurtă, în timp ce suprimarea hiperactivităţii creierului pare să extindă durata de viaţă.
Persoanele care obişnuiesc să meargă încet au plămânii, dantura şi sistemul imunitar într-o stare mai avansată de degradare, în comparaţie cu indivizii care merg într-un ritm mai alert, potrivit studiului publicat în jurnalul JAMA Network Open şi citat de bbc.com.
EXCLUSIV. Prinţul
Nicolae al României: „Sper că venirea unui copil ne va reapropia de Famila
Regală”
Europa schimbă strategia anti-COVID: mai multe teste şi mai puţine restricţii
1.333 de noi infectări cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. 42 de pacienţi au murit în ultima zi, 461 sunt internaţi la Terapie Intensivă
„Isprăvile“ primarului smintit care-şi terorizează şi umileşte familia: „Linişteşte-te, nu mai plânge, că te bate şi mai tare”
VIDEO Primarul din Sângeorz-Băi şi-a filmat fiica dezbrăcată, în timp ce îi aplică o corecţie umilitoare. Imaginile, armă de campanie
1.713 noi îmbolnăviri şi 49 de decese în ultimele 24 de ore, ca urmare a infectării cu noul coronavirus
Trei provocări despart România de stabilizarea numărului de infectări
Prognoza meteo: Un val de aer rece loveşte România. Cât de frig se face şi ce fenomene anunţă meteorologii
STUDIU Meniul cu COVID-19. Restaurantul, cel mai periculos focar de răspândire a noului coronavirus
Topul averilor. Cine sunt cei mai bogaţi candidaţi la primăriile din Capitală