Nu doar celulele creierului pot forma amintiri, ci și cele din alte părți ale corpului
0O echipă de cercetători a descoperit că nu doar celulele creierului stochează amintirile oamenilor, ci și alte celule din mai multe părți ale corpului pot forma și reține amintiri.
Cercetătorii au analizat modul în care celulele non-cerebrale contribuie la memorie, bazându-se pe efectul de învățare cu intervale (sau *massed-spaced effect*). Studiul arată că oamenii rețin informațiile mai eficient atunci când le învață în sesiuni distribuite în timp, decât într-o singură sesiune intensivă, scrie EurekAlert.
Pe parcursul cercetării, experții au replicat învățarea în timp, studiind două tipuri de celule umane non-cerebrale într-un laborator (una din țesutul nervos și una din țesutul renal). Acestea au fost expuse la diferite tipare de semnale chimice, în același mod cum sunt expuse celulele cerebrale la tipare de neurotransmițători atunci când învățăm informații noi. Ca răspuns, celulele non-cerebrale au activat un „gen al memoriei” – același gen pe care îl activează celulele cerebrale atunci când detectează un tipar în informații și își restructurează conexiunile pentru a forma amintiri.
Pentru a monitoriza procesul de memorie și învățare, cercetătorii au modificat aceste celule non-cerebrale pentru a produce o proteină fluorescentă. Cu ajutorul acesteia, specialiștii au identificat momentul în care „genul memoriei” era activat și când era oprit.
Rezultatele au arătat că aceste celule au putut să diferențieze atunci când impulsurile chimice, care imitau impulsurile de neurotransmițători din creier, erau repetate, mai degrabă decât doar prelungite – exact așa cum neuronii din creierul nostru pot înregistra atunci când învățăm cu pauze, în loc să „învațăm pe ultima sută de metri”. Mai exact, atunci când impulsurile erau livrate în intervale distribuite, acestea activau „genul memoriei” mai puternic și pentru o perioadă mai lungă de timp, comparativ cu același tratament livrat dintr-o dată.
„Această descoperire deschide noi uși pentru înțelegerea modului în care funcționează memoria și ar putea duce la modalități mai bune de a îmbunătăți învățarea și de a trata problemele de memorie”, a afirmat Nikolay V. Kukushkin profesor asociat în științele vieții la NYU Liberal Studies și cercetător la Centrul de Științe Neurale al NYU.
Cercetarea a fost coordonată de Nikolay V. Kukushkin și Thomas Carew, profesor la Centrul pentru Știința Neurală al NYU. Autorii studiului includ și pe Tasnim Tabassum, cercetător la NYU, și pe Robert Carney, cercetător universitar la NYU în momentul studiului. Aceasta a fost publicată în revista Nature Communications, de la Universitatea din New York.
Se încarcă comentariile...
