O zonă a creierului, dedicată mirosului, ne ajută și să auzim. Descoperire importantă în care au fost implicați cercetători români

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un articol publicat recent în prestigioasa publicație „Nature Communications” de un grup internațional de cercetători, avându-l ca autor principal pe dr. Raul Muresan, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, demonstrează rolul unei zone din creier cu rol în formarea mirosului ca fiind implicată și în auz.

O zonă a creierului dedicată mirosului ne ajută și să auzim FOTO: Shuterstock
O zonă a creierului dedicată mirosului ne ajută și să auzim FOTO: Shuterstock

Cercetătorii prezintă rezultatele unui experiment în cadrul căruia au antrenat șoareci pentru a rezolva o sarcină în care recompensa era direct legată fie de un miros, fie de un sunet, în funcție de context, regulile schimbându-se pe parcursul experimentului.

Echipa de cercetători a monitorizat activitatea creierului pentru a înțelege modul în care șoarecii învățau să recunoască noile reguli și să își ajusteze comportamentul, potrivit Agerpres.

Analiza comportamentelor observate în cadrul experimentului a arătat că neuronii din cortexul piriform (o regiune a creierului implicată în procesarea mirosurilor) au capacitatea de a se adapta în câteva secunde de la schimbarea regulii, permițându-le subiecților să înțeleagă imediat schimbarea stimulului de care era legată recompensa (ex.: sunet în loc de miros).

Astfel, deși cortexul piriform este cunoscut ca fiind dedicat procesării mirosurilor, cercetătorii au observat că acesta reacționa și la sunete, indicând faptul că joacă un rol mai larg în adaptarea comportamentală.

„Rezultatele noastre indică faptul că axonii de feedback dintre cortexul piriform și bulbul olfactiv transmit informații despre identitatea stimulilor și semnificația acestora în funcție de context, ajustându-se rapid la schimbările de mediu”, precizează autorii studiului.

Mecanismul descoperit de autorii studiului explică de ce creierul nostru poate răspunde rapid și eficient la situații noi, iar înțelegerea acestui proces poate avea aplicații practice în tratarea tulburărilor cognitive sau comportamentale, cum ar fi dificultățile de adaptare, și poate contribui la dezvoltarea tehnologiilor care imită flexibilitatea creierului uman.

De asemenea, cercetările deschid calea pentru studii suplimentare despre modul în care creierul combină informații din mai multe simțuri pentru a ghida deciziile noastre.

Știință

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite