Și dacă se termină rău pentru Kiev?
0Când ai un război în desfășurare, mai ales unul în care balanța, cel puțin aparent, nu se înclină hotărâtor în nicio parte, se fac tot felul de scenarii.
Unele sunt ca să se poată planifica mai bine forțele, operațiunile viitoare, potențialele alianțe.
Altele sunt ca să se mențină spiritul combativ, fiecare parte își prognozează victoria și face aceste prognoze publice, pe diferite voci, ca să fie convinși cei care luptă că nu o fac degeaba, iar cei care sunt undeva în spate, că suferă și ei pentru o cauză dreaptă.
Mai sunt și scenarii, puține și de obicei discutate doar într-un cerc restrâns, despre ceea ce se poate întâmpla atunci când scenariile optimiste nu se aplică.
Trebuie luate în calcul și astfel de variante, tocmai pentru ca, și în acest caz, să se identifice soluții pentru a minimaliza impactul negativ, pentru a salva ce se mai poate salva.
Presa ucraineană lucrează în condiții de război și se comportă ca atare.
Vocile dizidente sunt excluse, când mai apar sunt reduse la tăcere, iar cei care au stat împotriva vântului primesc ceea ce trebuie.
Dar asta nu înseamnă că nu sunt nuanțe și că, din când în când, mai poți descoperi și semnalări neașteptate, mai ales când e vorba despre acte de corupție, majoritatea acestor dezvăluiri, desigur, cu voie de sus și la momente potrivite.
Sub presiunea întâmplărilor de pe front, de unde nu vin întotdeauna veștile frumoase așteptate, se mai eliberează unele din supapele publice, se mai identifică niște cetățeni care, în nume personal și acționând exclusiv (!) pe cont propriu, aduc prejudicii efortului de război, își bagă mâna prea adânc în portofelele publice, trișează la licitații, calculează mărfuri la suprapreț și dirijează veniturile astfel obținute către destinații unde, ați ghicit, se află membri de familie, prieteni, asociați.
Informațiile despre astfel de afaceri apar din când în când în unele ziare, Ukrainska Pravda este un exemplu, nu singurul, se iau măsuri, cei vinovați sunt condamnați în vorbe, uneori, chiar și în tribunale, lumea simte că se face dreptate, toți trebuie să lupte pentru cauză.
Aceste supape funcționează pentru a arăta partenerilor că Ucraina se bate cu corupția, iar în luptă, vrei - nu vrei, o lași pe ea, Corupția, să iasă un pic la lumină, altfel nu ai cum să faci demonstrația.
Am făcut această introducere pentru a justifica modul în care pot apărea într-o presă destul restricționată din rațiuni de război și voci sau materiale media care pot descrie și alte traiectorii decât cele oficiale.
Iar când aceste voci vin dintr-o zonă academică, unde inclusiv războiul se analizează cu o lupă, să-i spunem științifică, ele beneficiază, pe lângă argumentele deja menționate, și de o aură de protecție asigurată de rigoarea cu care cercetează toate variantele posibile pentru a găsi și sugera opțiuni de răspuns potrivite chiar și la scenariile nedorite.
Dar posibile, nu-i așa?
Un astfel de scenariu a fost analizat foarte recent, în săptămânalul Zerkalo Nedeli / Dzerkalo Tyzhnia / Oglinda săptămânii, de către un grup de colaboratori ai Institutului Ucrainean pentru Studiul Viitorului, iar titlul „Scenariu inerțial pentru Ucraina. Și dacă totul se termină rău?”, este îndeajuns de incitant pentru a obliga la lectură și reflecție.
Autorii, Anatoli Amelin – co-fondator și director economic al institutului, Iana Lavrik – expert, Arina Țaturian – expert, analizează o situație ipotetică, debutând în primăvara anului 2024, când, nu se știe cum, Ucraina va fi obligată (de către partenerii occidentali!) la negocieri, iar conflictul va îngheța.
Consecințele imediate vor fi scăderea sprijinului financiar pentru Ucraina și creșterea problemelor și oboselii, cauzate de situația economică, refugiați etc.
Economia nu-și va regăsi pasul, nu vor fi bani pentru proiecte, reconstrucția țării va trena.
Ce va face Ucraina într-un astfel de scenariu inerțial?
Autorii se simt aici datori cu o explicație care să-i poziționeze în tabăra care caută soluții, nu în cea care se panichează din cauza deznodământului presupus – pentru demonstrație, nu-i așa? – al conflictului.
De aceea, caracterizarea situației de început de an 2024 este una și cu bune și cu rele: există o speranță de creștere economică, dar ea se bazează pe influxul extern, sectoarele economice sunt în stagnare, nu sunt slujbe, dar, datorită războiului, nici șomeri, nu sunt investiții externe, capitalul intern este foarte scăzut, sprijinul financiar extern de la parteneri este în scădere, dar există.
Războiul își încheie, la sfârșitul primăverii 2024, „faza activă”, autoritățile ridică cele mai multe din restricții, inclusiv cele de deplasare, sunt anunțate alegeri prezidențiale și parlamentare.
Desigur, actuala elită politică de la Kiev le va câștiga.
Sute de mii de oameni vor fi demobilizați și se vor trezi că nu au unde să lucreze și că trebuie să apeleze la veniturile strânse din soldele de front, de ajuns doar pentru 3-4 luni.
Aceștia, ca și un număr important de persoane cu dizabilități sau care suferă de stres post traumatic, se vor adăuga milioanelor de șomeri care vor trebui sprijiniți de către stat.
Deschiderea granițelor va provoca un nou val de migrare către exterior, cu mulți bărbați în căutarea unui loc de muncă, probabil, cu totul, 1,5-2 milioane de oameni.
Din exterior nu se vor întoarce decât cei care nu au găsit o slujbă, necalificați.
Tensiunile economice și interne se vor agrava, unele regiuni performând mai bine decât altele, orașele luând forța de muncă de la sate, diferențierile de venituri continuând să se agraveze.
Investițiile vor continua să lipsească din așa numitele „regiuni moarte” (nenominalizate, probabil cele din apropierea fostei linii a frontului, n.n.), unde procesul de reconstrucție nu va înregistra niciun progres.
Cel mai grav este faptul că partenerii Kievului se vor concentra din ce în ce mai mult pe problemele proprii (autorii anticipează și o intrare în recesiune a țărilor dezvoltate, dar și probleme în China, sic!) și vor acorda mai puțină atenție Ucrainei.
Sunt analizate și alte aspecte economice, inflație, rata monedei naționale, balanța de plăți, negativă desigur, sărăcirea populației, un tablou destul de sumbru la care analiza mai adaugă așa, în treacăt, nivelul înalt al corupției, protestele sociale.
Cireașa de pe tort este însă caracterizarea sistemului decizional care continuă (în definitiv se prognozează că actuala elită politică ucraineană va rămâne la putere) să fie reflexiv, cu decizii pe termen scurt, fără analiză profundă și fără schimbări calitative.
Și uite-așa va trece și 2024, se va intra în 2025.
Ucraina va fi o zonă gri pentru Occident, e adevărat cu baze militare pe teritoriu ca să o protejeze de Rusia, dar fără perspectiva de a intra în NATO sau UE
Bugetul se va baza în continuare pe surse externe, el va fi de ajuns pentru reparații în infrastructură, insuficient pentru o nouă economie.
Proiectele de reconstrucție vor fi realizate de firme externe, cu o redusă participare internă, iar în jurul lor se vor dezvolta rețele de corupție (autorii insistă cam mult, nu-i așa?, pe acest aspect).
Capitalul ucrainean va încerca să supraviețuiască, dar cele mai bune active ale acestuia vor fi preluate de Polonia, Turcia și EAU (nu e nicio explicație pentru aceste nominalizări, n.n.).
Sunt și prognoze pozitive: coridoarele navale pentru transportul grânelor vor fi, parțial, deblocate, agricultura va rămâne un factor important al economiei.
Alte lucruri vor rămâne „pe vechi”: migrația forței de muncă, tehnologiile, educația, știința, afacerile, scăderea natalității, catastrofa demografică.
Dar e doar un scenariu, ne spun autorii, grijulii.
Sumbru, dar nu atât de incredibil.
Totul e să fim atenți la titlu, „inerțial”, adică fără nicio intervenție exterioară.
Cu alte cuvinte, Ucraina ar putea să se scufunde în acest „viitor sumbru” doar dacă nu se va schimba nimic în actuala politică (de la Kiev, n.n), variantă pe care autorii o doresc și speră să fie evitată.
De parcă ar fi după ei.
Un prim semnal că dacă o prognoză spune ca va fi rău, realitatea s-ar putea să o imite, e chiar sondajul ad-hoc care însoțește articolul.
La întrebarea „În opinia dumneavoastră, care este probabilitatea de realizare a acestui scenariu inerțial în Ucraina”, 48% dintre respondenți indică procentul de 70-80%.
Dar de aceea există analize academice: să ne demonstreze, cu fapte și cifre, că realitatea ar putea să fie și, dacă se va adeveri „scenariul inerțial”, va fi sumbră.
Se încarcă comentariile...
