Rusia se opune, prin veto, unei Rezoluții vitale la ONU împotriva utilizării armelor nucleare în spațiu, în „războiul stelelor”

Dacă pentru țările mici, mai nevolnice și ca atare total dependente, condiția de supraviețuire o reprezintă achiziționarea de material militar din arsenalele mai vechilor sau mai noilor protectori, cu totul altele sunt regulile după care joacă cei puternici. De decenii, preocuparea lor principală este să creeze, la limita admisibilității impusă de corectitudinea politică, arme care să ocolească prevederile coercitive ale tratatelor internaționale. O altă posibilitate, strălucit exploatată de linia de comandă militară, a fost crearea de noi sisteme de arme care nu eludează niciun Tratat sau Convenție pentru simplul motiv că nu existau pe vremea semnării textelor respective și, în cele mai multe cazuri, nu se imagina că dezvoltarea tehnicii ar fi permis asemenea creații mortale. În fine, mai există o a treia posibilitate, cea în care omenirea vede că sistemele de protecție sunt abolite și că spectrul atât de des evocat al celui de-al Treilea Război Mondial se apropie de noi cu o viteză fulgerătoare. Venind din spațiul cosmic., în „Războiul Stelelor” cum l-au numit americanii.

Ieri, în Consiliul de Securitate al ONU, a fost pusă la vot o Rezoluție sponsorizată de SUA și Japonia care cerea tuturor națiunilor să acționeze în urgență pentru prevenirea declanșării unei foarte primejdioase curse a înarmării spațiale. Rezultatul votului este reprezentativ profund pentru dimensiunea reală a primejdiei care ne paște: dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, 13 au fost în favoarea Rezoluției, Rusia și-a folosit dreptul de veto și China s-a abținut.

Un fiasco ce-ar putea să fie extrem de costisitor în viitorul apropiat căci ce se cerea și nu se poate legifera ca regulă internațională?

Textul „cerea tuturor Statelor  și în special celor care posedă capacități spațiale importante să contribuie în mod activ la realizarea obiectivului care constă în folosirea spațiului cosmic în scopuri pașnice și să prevină o cursă a înarmărilor în spațiul cosmic dar și să se abțină de la acte incompatibile cu obiectivele și tratatele în vigoare...părțile semnatare ale Tratatului asupra activităților în spațiul extra-atmosferic se angajează să se conformeze total (prevederilor acestuia, n.n.,), mai ales prin a nu pune pe orbita Terrei niciun fel de obiect purtător de arme nucleare sau alte tipuri de arme de distrugere în masă, să nu instaleze asemenea arme pe alte corpuri celeste și, în orice mod, să nu plaseze asemenea arme în spațiul extra-atmosferic... Observau autorii acestui text „cu îngrijorare, consecințele în raport cu interesele tuturor Statelor Membre,,,care s-ar putea produce după explozia în spațiu  a unei arme nucleare sau a oricărui alt tip de armă de distrugere în masă”.

Tratatul la care se face referință este cel din 1967 care și ar trebui citit pentru a înțelege importanța dezbaterii de acum deoarece textul acesta este singura legislație internațională încă operațională în domeniu. Și, după ce-l veți citi, poate vedeți și importanța faptului că două amendamente, propuse de Federația Rusă și China, au fost respinse înaintea votului asupra Proiectului de Rezoluție.

Și iată întrebarea centrală: de ce se opune Rusia reafirmării principiilor din Tratat și spune că ar fi vorba despre „motivații ascunse” și „ de un complot cinic” al celor care au promovat inițiativa la ONU?

Poate pentru că, în actualele condiții de tensiuni internaționale, aprobarea textului respectiv, în definitiv destul de puțin agresiv și care nici măcar nu solicita Adunării Generale a ONU să voteze în favoarea elaborării unei revizuiri a vechiului text sau a elaborării unui noi, s-ar putea ca miza să fie tocmai apariția noilor generații de arme din „războiul spațiului”. Pe baza unei rezoluții favorabile, s-ar fi putut deschide drumul măcar spre o discuție despre noile generații de sateliți militari capabili să lovească ținte pe Terra folosind proiectile sau rachete cu încărcătură nucleară sau cu agenți biologici sau chimic, sau arme cu laser care să țintească sateliții adverși sau, în fine, instalațiile terestre „de vânătoare” a sateliților.

Americanii spun că sunt îngrijorați de faptul că rușii au dobândit noi capacități „tulburătoare” de luptă anti-satelit, cu toate că nu posedă încă o armă complet funcțională. Dar Putin a declarat că Moscova nu are niciun fel de intenție dă trimită arme nucleare în spațiu și că țara a dezvoltat capacități de luptă spațiale similare de cele deținute de SUA.  

Dar, spune unele voci bine informate din comunitatea lor de informații, s-ar putea ca patimile stârnite de acest vot să fie justificate de intențiile unora dintre super-puteri de a începe mai demult promisa construcție de mine de extracție pe Lună și de baze intermediare pentru complex expediții pentru explorarea și exploatarea rezervelor minerale uriașe de pe alte planete. Drept care, ca măsură de prevedere, s-ar stabili deja perimetrele de apărare și, mai ales, după cum vedeți, se eliberează spațiul legislativ pentru a nu mai exista o bază de discuții în contradictoriu.