Refuzul dreptului la vot, un atac la democraţie

Unul din trei români se află în afara graniţelor, prins acolo de vreo ocupaţie străină, fie alungat din propria ţară de sărăcia impusă de toţi guvernanţii ce s-au perindat pe la vârful României, cu scopul expres de a se îmbogăţi indiferent de consecinţe.

Românii au fost să voteze, dar nu au fost lăsaţi.

În momentul când ştii că ai zece milioane de români în afara graniţelor, din care mai bine de jumătate cu acte de cetăţenie română, este inadmisibil să nu te pregăteşti pentru a le asigura acestora dreptul de a-şi exercita obligaţiile constituţionale.

În momentul în care ai impus un număr de urne ai limitat automat numărul de votanţi, indiferent de câţi cetăţeani au acest drept. Acest lucru este un atac la adresa democraţiei. În timp ce în ţară se plimbau cu maşinile ca să facă vot multiplu, sistemul de vot favorizând acest lucru, pe principiul după noi potopul, românii alungaţi de acasă nu au avut dreptul la un vot corect.

Este un atac la democraţie să îi elimini pe cei pe care nu îi poţi controla prin manipularea desfăşurată în ţară, şi care pot fi mai raţionali în a decide ceea ce este corect pentru ţara lor, România.

Deşi în mod normal BEC ar fi trebuit să prelungească perioada de votare, atâta timp cât cozile la urnele montate în afara graniţelor au fost permanente, acest lucru nu s-a întâmplat. Nu mai vorbim de o întâmplare, ci de intenţia de a restrânge dreptul de vot. Aici nu mai e vorba de birocraţie, de completarea nu ştiu cărui formular anti-fraudă, e vorba de un atac la adresa democraţiei atâta timp cât nu exista buna-voinţa.

Să spunem că nu au reuşit de la 7 la 21 să voteze, să spunem că urnele nu au fost suficiente, atunci ar fi trebuit ca guvernanţii să decidă prelungirea perioadei de votare. Nu s-a vrut acest lucru. Politicienii români continuă să-i ofenseze pe cei pe care i-au alungat din ţară.

Nu poţi refuza dreptul de a vota unora care vin de la sute de km distanţă tocmai pentru că le pasă de ţara lor, aşa cum politicienilor de după 1989 nu le-a păsat.

În faţa mulţimii furioase reprezentanţii ambasadelor au ales să îi trateze pe români ca pe nişte criminali: au chemat poliţia. Să vă fie ruşine.

E nu vorbesc numai de această guvernare ci de toată clasa politică. Acest sistem s-a aplicat de fiecare dată, problemele erau ştiute.

Să mă ierte fraţii plecaţi, dar lupta aceasta este una comună, noi de aici şi ei de acolo.

P.S. Aud că Ion Ţiriac se duce la Paris să voteze. Ca orice român care se respectă a dat şi el să se bage în faţă. Huiduit de cei prezenţi, adică de plătitorii de impozite, s-a urcat în avion şi a venit la Bucureşti. Păcat că nu a putut lua cu el pe toţi cei prezenţi la votul din Paris.