Provincialism sau teamă?

Acum 2 zile a avut loc NATO Youth Summit (Summitul NATO pentru Tineret, NATO Youth Summit - NATO Youth Summit ). Un non-eveniment pentru România, desprinsă cum este de circuitul marilor evenimente geopolitice.  Mai mult, un eveniment pe care România l-a ratat, găzduirea acestuia în Bucureșți, așa cum era inițial plănuit, fiind anulată în mod inexplicabil. Și surprinzător, dacă mai poate surprinde ceva în aceste luni de continuă bulibășeală politică.

Organizat anual înaintea Summitului NATO, NATO Youth Summit este cea mai vizibilă și importantă acțiune a Alianței pentru tineri. Acțiunea este găzduită simultan de un oraș din SUA și un oraș din Europa, ceea ce oferă țării gazdă nu doar vizibilitate internațională, dar și reconectarea cu tinerii respectivei țări. Încă de anul trecut NATO a aprobat organizarea segmentului European al Youth Summit la Bucureșți, organizația gazdă urmând a fi Institutul Aspen din România. Până în luna februarie a acestui an totul  părea a merge conform planului, pentru că în urmă cu cîteva săptămâni să se ia la nivel guvernamental decizia de anulare a găzduirii evenimentului. Motivele nu se cunosc.

Demersurile oficiale de a le află nu au dat niciun rezultat, răspunsurile primite că urmare a solicitărilor sunt, în fapt, rânduri aruncate pe o hârtie doar pentru a se bifa respectarea de formă a termenului celor 30 de zile cerute de lege.

Există posibilitatea ca guvernanții să fi decis că tinerii din România sunt suficient de informați, activi și implicați în aspectele legate de securitate și un astfel de eveniment ar fi fost redundant.  Toate sondajele, ca și observațiile empirice, indică însă un tineret puțin interesat de viața cetății, cu atât mai puțîn de aspectele securitare, și a cărui principala preocupare este plecarea din țară (50%).

Poate, atunci, au decis că în România temele legate de securitate sunt bine cunoscute și un astfel de eveniment ar fi pierdere de timp. 

Din nou, datele ne plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca nivel de interes și înțelegere a evoluțiilor geopolitice. În fapt, guvernanții înșiși vorbeau înfocat, nu de mult, despre nevoia creșterii nivelului de  cultură în domeniul securității (fără a fi venit cu vreo soluție). Poate, atunci, au decis că România nu are nevoie de evenimente care să o reliefeze ca un actor trans-Atlantic important și serios. Dar timiditatea cu care România se implică în dezbaterile internaționale, încetineala cu care își promovează interesele și imaginea de actor încă marginal dovedesc contrariul. Indiferența față de temele altele decât grătare, borduri sau delimitarea zonei moldoveneșți a țării, liniștea asurzitoare din campania pentru alegerile europene nu fac decât să dovedească provincialismul la care guvernanții condamnă România.

Amenințările la adresa securității Europei sunt reale. În ultimele luni semnale legate de imperativul creșterii posturii de descurajare și a nivelului de apărare a continentului sunt date, continuu, de către lideri politici și militari din Europa. Pe fondul unui război hibrid, a cărui componentă  la nivel societal este foarte puternică, cultivarea în rîndul societății, și mai ales a tinerilor, a înțelegerii contextului actual și a securității în general este de o importantă majoră. Nu există nicio justificare socială sau goeopolitica pentru schimbarea bruscă și ciudată a deciziei de a găzdui acest summit.  Cum spuneam, nu există nicio explicație oficială, deși a fost cerută.

Să existe o legătură cu faptul că Summitul NATO pentru Tineret ar fi fost asociat cu imaginea Secretarului General Adjunct al NATO, Mircea Geoană? A cărui imagine ar fi crescut, astfel, și mai mult? Să le fie guvernanților atât de frică de candidatura dlui Geoană la prezidențiale încât să sacrifice posibilitatea creșterii imaginii României, implicarea tinerilor români și includerea lor într-o rețea internațională de tineri preocupați de probleme de securitate și atingerea unuia din propriile lor obiective (cultura de Securitate)? Pentru o țară aflată la granița unui război și în proximitatea unui actor geopolitic agresiv, o țară care dorește să joace la nivel internațional, abordarea aceasta ar fi mult prea mioapă. Să nu înțeleagă, atunci, guvernanții aspectele intelectuale ale profilului Romaniei? Importanta implicării României și la nivel intelectual, în dezbateri pe teme importante, si prin evenimente ca cel pe care l-am ratat? 

De ce, deci, nu am avut pe 13 mai Summitul NATO pentru Tineret la Bucureșți?