„Oboseala față de Ucraina” în Europa și SUA: un fenomen real sau o imagine de propagandă militară ostilă?

Este una dintre temele despre care se vorbește mult în țările unde guvernanții chiar sunt interesați dacă populația susține politicile guvernamentale și, în cazul de acum, este gata să-și asume sacrificiile din ce în ce mai importante pe care le presupune aplicarea necondiționată a angajamentului „vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie” repetat din nou de aliații din NATO prin vocile care contează, Președintele Biden și Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO.

Chiar dacă în România a pune o asemenea întrebare este ceva complet împotriva corectitudinii politice, îmi permit să semnalez faptul că în alte țări sunt publicate asemeni sondaje absolut fascinante, cu întrebări logice și foarte precise chiar dacă, cum veți vedea, cu rezultate semnificative în funcție de apropierea geografică a respondenților față de zona de conflict. În acest sens, sondajele acestea prezintă nu numai răspunsuri la tema principală legată de conflictul din Ucraina ci, ceea ce este poate cel mai important, ajută la calibrarea corectă a imaginii privind evoluțiile din lumea contemporană privind problematica vitală a păcii și războiului.

Primul sondaj interesant aparține experților de la un think-tank din Ungaria, Szazadveg Institute a cărui concluzie generală este că majoritatea europenilor doresc ca liderii politici să sprijine realizarea cât mai rapidă a unei încetări a focului în Ucraina și semnarea unui. acord de pace. Conform rezultatelor obținute de sondajul efectuat telefonic, cum spun organizatorii, în toate statele din UE plus UK, Norvegia, Elveția, Republica Moldova, Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Bosnia-Herțegovina în perioada 13 octombrie-7 decembrie 2022, rezultă că 82% dintre respondenți s-au pronunțat în favoarea păcii și a negocierii rapide a sfârșitului războiului. „Diviziunile apar între statele care sunt în favoarea sancțiunilor și cele care sunt împotrivă. Există o preponderență a statelor din sud în care respondenții sunt în favoarea negocierilor (91% în Cipru, 89% în Portugalia și Grecia)...dar procentajul este mult mai scăzut în statele care sprijină sancțiunile împotriva Rusiei: 42% dintre estonieni, 36% dintre letoni, 31% dintre polonezi și 29% dintre polonezi nu sunt de acord cu un forcing în favoarea negocierilor”.

Din punctul meu de vedere, rezultatele acestea ar trebui combinate cu cele oferite de statistici obținute de institute americane de sondarea opiniei publice, tocmai pentru că sprijinul american este decisiv, determinant, în susținerea Ucrainei și, implicit, în orice raționament privind posibilitatea unui proces de pace.

Iată concluziile studiului efectuat, tot la finele anului trecut, de Chicago Council on Global Affairs:

1.       Un procent egal dintre americani spun că Rusia (26%) sau Ucraina (26%) dețin avantajul în conflict. Dar mulți dintre ei (46% cred că nici una dintre țări nu deține avantajul

2.       O majoritate solidă dintre respondenți continuă să sprijine ajutorul în arme către Ucraina (65%) și financiar (66%) prin acceptarea refugiaților ucraineni (73%) și prin sancțiuni împotriva Rusiei (75%)

3.       Mulți respondenți (40%) cred că SUA ar trebui să-și mențină nivelul actualul nivel de sprijin pentru Ucraina pe o perioadă nelimitată. 3 dintre 10 respondenți spun că SUA ar trebui să intervină militar și pentru a pune capăt războiului cât mai curând posibil (27%) sau, dimpotrivă, ca SUA să-și retragă în mod gradual sprijinul către Ucraina (29%).

4.       Americanii acum sunt divizați, la paritate, dacă SUA ar trebui să sprijine Ucraina „cât timp este nevoie (procentaj de 48% în scădere de la 58% de la 58% în iulie 2022( sau dacă decidenții de la Washington ar trebui să preseze Ucraina să facă pace cât mai curând posibil (47%, în creștere față de 38% în iulie).

Date foarte interesante, mai ales în evoluția pusă în contextul unei economii cu perspective de criză, ceea ce provoacă îngrijorări reale dar care, per ansamblu, nu afectează fundamental sprijinul pentru Ucraina. Aproximativ aceleași tendințe apar și în sondajul efectuat de Reagan Foundation și foarte, foarte interesant este capitolul dedicat analizei percepțiilor opiniei publice asupra dimensiunilor militare ale conflictului din Ucraina și dimensiunilor posibile ale unei extensii care să implice răspunsuri militare din partea SUA ca parte a NATO. Față de cei 57% dintre respondenți care susțin că ajutorul pentru Ucraina trebuie să continue, există și 33% care spun că America are și așa destule probleme cu care să se confrunte fără a mai fi nevoie să provoace în continuare Rusia.

Tare păcat că la noi nu există interes pentru asemenea analize. Guvernul domnului general doctor în științe Ciucă nu a primit ordin de la superiori să acționeze în acest sens. Dar celelalte instituții ale societății civile de ce n-ar fi oare preocupate de asemeni chestiuni?  Chiar nu există specialiști (posibil) dar ar putea fi împrumutat setul de întrebări de la ceilalți, măcar de la vecinii noștri care se vede că au profesioniști în domeniu. Ar fi normal să fie prezentată și evoluția opțiunilor poporului votant. Ar fi chiar perfect normal, dar nu este și obligatoriu.

După cum se vede.