Novorusia, proiectul care ar deveni realitate? Dacă da, este casus belli? Pentru cine?

Astăzi, peste câteva ore, se vor încheia referendumurile organizate sub amenințarea armelor în cele patru provincii Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.

FOTO Profimedia

Este un moment extrem de important, cu toate că rezultatele sunt deja cunoscute și poate tocmai de asta căci, în acest caz, întrebarea este: ce urmează ca etapă logică, politică și militară, pentru viitorul imediat conceput la Kremlin? Începând de mâine, rezultatele acestor referendumuri, chiar dacă declarate ilegale de cea mai mare parte a statelor lumii, în orice caz de cele democratice și care respectă legislația internațională, vor fi trimise la Moscova care, mai întâi în Duma de Stat, va lua cunoștință de „voința liber exprimată” a cetățenilor din cele patru regiuni de a-și dobândi independența față de Ucraina și a adera la Federația Rusă. Cred că nu există vreo îndoială că Duma de Stat va susține cererea și, astfel, decretul de încorporare a celor patru entități în Federația Rusă va ajunge pe masa Președintelui Putin.

Și, astfel realizează la modul practic prima dintre dimensiunile marii recuperări a URSS și a construcției Eurasiei teoretizată cu fervoare de ideologul său Alexader Dughin. Și închide un cerc, căci NOVORUSIA - „Noua Rusie” este un teritoriu anexat de Ecaterina a II-a în secolul al XVI-lea (1764): atunci, teritoriul anexat cuprindea stepele din sudul Imperiului Rus între Marea de Azov și de-a lungul Mării Negre, cu zona Kuban din estul Crimeei, dar fără celelalte teritorii care au fost anexate ulterior. Ceea ce face acum Putin este să adauge Rusiei coridorul strategic esențial care să meargă din Donbas până în Transnistria, următoarea zonă direct vizată de o acțiune militară specială, cu posibilitatea de a vedea că la ideea de reunificare cu noua Moscovă imperială să se alieze și Găgăuzia, slăbind considerabil structurile de securitate ale R.Moldova.

Putin însuși n-a făcut niciun fl de secret din planurile sale, chiar dacă nimeni în Occident n-a vrut să creadă că vorbea serios și că nu erau simple amenințări, ci corespundeau unui plan de lungă durată, bazat pe o viziune coerentă și care este acum aplicată în teren cu orice preț, cu o asumare totală de riscuri și sfidând marile angajamente de securitate care, până în acest moment, au caracterizat ceea ce am numit „arhitectura relațiilor internaționale”. Astfel, încă din aprilie 2014 Putin făcea aceste afirmații citate de Ukrainskaia Pravda: „Harkov, Lugansk, Donețk, Herson, Nikolaiev și Odesa nu făceau parte din Ucraina în perioada țaristă. Toate aceste teritorii au fost transferate în 1920 de guvernul sovietic, Dumnezeu ști de ce au făcut-o”. Suprapuneți enumerarea de teritorii făcută de Putin în 2014 peste harta teritoriilor în care s-au organizat referendumurile și cred că nu mai trebuie multe alte explicații și, totodată, cred că este mai limpede intenția Moscovei pentru ce vor fi jocurilor politice și militare în viitorul imediat sau foarte apropiat, în condițiile în care comunitatea occidentală va dori să prelungească atitudinea sa atentistă. Pe cale de consecință, este posibilă, sau din ce în ce mai posibilă, reapariția proiectului unei „republicii NOVORUSIA” care să capete un statut privilegiat, cel puțin pentru moment, în Federația Rusă, demonstrație în atenția celor care vor urma. Deocamdată, aveți aici esența „proiectului statului Novorusia”.  

Este posibilă extensia primejdiei directe către vest, incluzând aici Transnistria și amenințând suveranitatea de stat a Republicii Moldova? Există motive de îngrijorare pentru România?

În cazul nostru, firește că suntem obligați să credem în expertiza ministrului nostru al apărării naționale, sociologul doctor în științe Vasile Dâncu care, în aprilie, declara ferm și răspicat: „Ne îngrijorează ceea ce se întâmplă în jurul ţării noastre, atunci când este vorba de conflicte, în acest moment vedem o încercare de a crea un conflict în această zonă, care, după analizele noastre, nu are şanse să se dezvolte. Sigur că Republica Moldova gestionează această situaţie, sunt într-o situaţie de a verifica, de alarmă, de supraveghere a acestei situaţii, dar nu vedem ca fiind o problemă aceasta.. .Ne afectează numai în măsura în care devenim cutie de rezonanţă pentru propaganda Moscovei. Atunci ne afectează. Ei în fiecare zi caută în războiul acesta complex, hibrid, să afecteze, să atingă opinia publică din zonă care sprijină Ucraina. Nu ne afectează şi nu cred că există niciun fel de posibilitate de război în Republica Moldova. Vă amintesc că Republica Moldova este neutră din punct de vedere militar, politic”. S-ar putea ca unii să se mire ca niște nespecialiști ce sunt, mai ales văzând starea de tensiune reală care există peste Prut dar, desigur, cine suntem noi să gândim altfel decât comandanții noștri.

Dar, în afară de optimismul sănătos și tradițional viziunii noastre la nivel înalt, cu deosebire când crizele se suprapun și se instalează ca mod de viață, realitatea post-referendumurile factice din Ucraina deschide porțile unei mari tragedii zonale.

Ultimele știri transmise de TASS și Ria Novosti, citând surse parlamentare ruse, au spus că în Duma de Stat de la Moscova va fi depus în această seară un proiect de lege care să fie adoptat mâine în cursul unei reuniuni extraordinare. Textul va trece apoi pentru vot în camera superioară a Parlamentului, iar Putin ar ține pe 30 septembrie marele discurs privind reintegrarea teritoriilor respective în Federația Rusă. Am auzit însă și alte surse care spun că Putin s-ar putea exprima public chiar și mai devreme. Există un precedent în acest sens căci, în 2014, a semnat tratatul care recunoștea Crimeea drept parte a Federației Ruse doar la două zile după „referendumul” organizat acolo, asta chiar înainte ca Parlamentul rus să ia o decizie oficială an acest sens.