Negocieri intense la Bruxelles pe textul final al deciziei Consiliului JAI: se confirmă Proiectul Juncker

Se negociază intens. Se verifică ponderea voturilor. Se reconfigurează alianţe. Evident, se ia în discuţie valoarea, în termeni de vot, a statelor membre care formează, cel puţin până acum (dar nici asta nu mai era aseară foarte sigur), aşa-numitul „bloc al refuzului”.

Circulă mai multe variante de text, am văzut două din surse oficiale de nivel foarte înalt, sunt aproape identice, deci este foarte clar că ne apropiem de o formulă care, în proporţie covârşitoare, va relua propunerile Comisiei la care se adaugă, ca element foarte important de noutate, o serie dintre doleanţele exprimate ieri de parlamentarii europeni.

Iată fişa tehnică tip „state of play” circulată acum la nivelul instituţiilor europene:

Consiliul extraordinar JAI din 14 septembrie

Consiliul va primi informări prezentate de câteva dintre agenţiile UE şi ONU (Frontex, Biroul european de sprijin în domeniul azilului EASO, Europol şi Orzanizaţia internaţională pentru migranţi) asupra ultimelor evoluţii privind fluxurile migratorii şi situaţia din teren. Va urma o dezbatere pe baza acestor informaţii.

Miniştrii vor fi informaţi şi asupra progreselor realizate în aplicarea măsurilor celor mai recente ale UE vizând salvarea vieţilor pe mare, ameliorarea gestionării fluxurilor migratorii etc.

Consiliului îi va fi prezentată şi o expunere din partea Comisiei Europene asupra noilor propuneri în problema migraţiei.

Această problemă va figura din nou pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 octombrie şi a Consiliului European din 15 şi 16 octombrie. Un Summit special consacrat problemelor migraţiei şi la care vor participa ţări africane şi alte ţări-cheie va avea loc în Malta, pe 11 şi 12 noiembrie.

Structura votului

Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) este compus din miniştrii de profil din ţările membre şi este prezidat de ministrul care reprezintă ţara care asigură Preşedinţia rotativă a Consiliului European, în acest moment, Luxemburg. Aşa cum s-a decis în Tratate, Danemarca, Marea Britanie şi Irlanda nu participă pe deplin la aplicarea anumitor măsuri din domeniul justiţiei sau afacerilor interne, sau participarea lor este supusă unor anumite condiţionări.

Conform noii proceduri intrată în vigoare la 1 noiembrie 2014, există noi prevederi în Consiliul European privind „votul cu majoritate claficată” (denumit şi „vot cu dublă majoritate”). Ea se aplică în cazul în care Consiliul trebuie să voteze o propunere venită din partea Comisiei Europene sau a Înaltului Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate. Pentru a se ajunge la o majoritate calificată, este nevoie de îndeplinirea a două condiţii:

• 55% din state votează favorabil – practic, aceasta înseamnă 16 din 28
• propunerea este susţinută de state membre care reprezintă cel puţin 65% din totalul populaţiei UE.

Minoritatea de blocaj trebuie să includă cel puţin patru membri ai Consiliului reprezentând peste 35% din populaţia UE.

În cazul în care nu toţi membrii Consiliului participă la vot (datorită, spre exemplu, unor prevederi speciale ale Tratatelor – cum este cazul celor trei ţări în Consiliul JAI – o decizie este adoptată dacă 55% dintre membrii participanţi la lucrările Consiliului, reprezentând cel puţin 65% din populaţia statelor membre participante, sunt favorabili deciziei.

Dar, până la 31 martie 2017, Statele Membre încă pot cere să se voteze conform vechii proceduri pentru majoritatea calificată. Conform acestei reguli, fiecare stat membru dispune de un anumit număr de voturi, aşa cum este prezăzut în Tratate, numărul de voturi alocat fiecărei ţări fiind determinat de populaţia statului respectiv. Cele 352 de voturi sunt astfel repartizate:

• Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie (29 de voturi fiecare)
• Spania şi Polonia (27 de voturi fiecare)
• România (14 voturi)
• Olanda (13 voturi)
• Belgia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria şi Portugalia (12 voturi fiecare)
• Austria, Bulgaria, Suedia (10 voturi fiecare)
• Croaţia, Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda (7 voturi fiecare)
• Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Slovenia (4 voturi fiecare)
• Malta (3 voturi)

În cadrul acestei proceduri, un stat membru poate solicita confirmarea că voturile în favoarea propunerii reprezintă cel puţin 62% din totalul populaţiei UE. În caz contrar, propunerea este respinsă.

Există şi un „calculator de vot”  pe care-l puteţi accesa şi dvs aici http://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/voting-system/voting-calculator/ pentru a face o simulare a votului din Consiliu şi a rezultatelor acestuia.

Setul de propuneri (Planul Juncker plus solicitările Parlamentului European)

Comisia Europeană

• Propunere de realocare în urgenţă a 120.000 de persoane care au o nevoie evidentă de protecţie, cele care pleacă din Grecia, Ungaria şi Italia (la care se adaugă 40.000 de oameni, cei despre care a fost vorba în planul anterior)
• Un mecanism permanent de relocalizare pentru toate statele membre în caz de criză
• O listă europeană comună a „ţărilor sigure de origine”
• Măsuri care vizează eficientizarea politicii în materie de repatriere cu ajutorul unui „manual comun privind condiţiile şi procedurile de repatriere” precum şi un plan de acţiune la nivelul UE în ce priveşte repatrierea
• Comunicare privind modul în care se organizează licitaţii publice privind dispozitivele pentru preluarea şi găzduirea refugiaţilor
• Comunicare privind dimensiunea externă a crizei refugiaţilor
• Crearea unui fond fiduciar de urgenţă pentru Africa

Baza juridică a propunerii se găseşte în Art. 78, par. 3 din Tratatul de funcţionare a UE (TFUE) şi care spune că: „În cazul în care unul sau mai multe State Membre sunt confruntate cu o situaţie de urgenţă caracterizată de apariţia unui flux brux de cetăţeni din ţări-terţe, Consiliul, la propunerea Comisei, poate adopta măsuri provizorii în sprijinul unui sau a mai multe state membre. Statuează acest lucru în urma unei consulări cu Parlamentul European”.

Procedură de consulare care a avut deja loc, parlamentarii europeni adoptând, în şedinţă plenară, Planul de măsuri propus de Comisie. Există deja o finanţare certă şi confirmată de 780 de milioane de euro pentru susţinerea programului.

Parlamentul European

• doreşte ca statele membre să primească refugiaţii din terţe-ţări pe baza unui program de relocare obligatoriu. Estimează că este necesar să fie modificate codurile de viză ale UE pentru a fi incluse „dispoziţii comune mult mai clare privind vizele umanitare, iniţând statele membre să facă astfel încât astfel de cereri să poată fi făcute direct la ambasadele şi consulatele lor”
• în ce priveşte lista comună a UE privind „ţările sigure de origine” , aceasta nu trebuie să conducă la respingerea automată a cererilor de azil depuse de persoane din ţările respective, avându-se mai ales în vedere „persoanele din grupurile sociale vulnerabile”.
• trebuie adoptate în urgenţă sancţiuni penale mai severe împotriva traficului de persoane şi a filierelor de traficanţi

Discuţiile şi negocierile din aceste zile iau în seamă şi un alt factor esenţial, structura votului de susţinere din Parlamentul European deoarece decizia finală a Consiliului va trebui ratificată ulterior şi de legislativul european. Iată de ce a fost considerat semnificativă că europarlamentari din ţările care, oficial, precum România, anunţaseră în termeni vehemenţi respingerea proiectului Comisiei Europene, nu au urmat deloc ce se spusese acasă, ci indicaţiile date de şefii grupurilor parlamentare din PE. Interesant, deci, de revăzut, cum au votat ai noştri.

Ieri, Jean-Claude Juncker s-a întâlnit cu cei 28 de reprezentanţi permanenţi din cele 28 de state membre special pentru a discuta despre propunerile Comisiei şi despre Consiliului JAI, poziţia sa fiind, în continuare, ferm în amplicarea căt mai rapidă a sistemului obligatoriu de relocare şi demararea cât mai rapid, pe baza unui vot favorabil al Consiliului, a setului complet de măsuri deja enunţate.

Decizia României este limpede, la fel mandatul cu care se prezintă la Bruxelles ministrul nostru de interne, viceprim-ministrul Gabriel Oprea. Să vedem cine ne va sta alături şi cum vor evolua negocierile de ultimă oră.