Militari nepregătiți sau crimă de război cu premeditare?

Este un semnal de o gravitate extremă gravitate: a fost lovită, în urma unui tir direct, unica centrală nucleară din Iran, cea de la Bushehr (foto), în sudul țării.

Prima posibilitate este să credem că este vorba despre un atac executat de militari nepregătiți care au greșit ținta. Fie, alegeți dumneavoastră ce credeți, ar fi vorba despre prima confirmare oficială a aplicării strategiei israelo-americană de desemnare și lovire a țintelor în anunțată foarte clar de Donald Trump atunci când a spus că, după ce în viziunea  sa au fost anihilate țintele militare, avea să urmeze infrastructura civilă și centrale electrice. Cineva s-a speriat foarte tare: agenția Tass vorbește despre decizia Rusiei de a evacua cei 198 de specialiști care lucrau acolo, la 20 de minute după atac iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică vorbește acum despre alertă majoră de risc nuclear, chiar dacă, până în acest moment, nu se menționează niciun fel de scurgere radioactivă. Dar Rafael Grossi, Directorul General al Agenției, „și-a exprimat profunda sa neliniște față de acest eveniment și a subliniat că centralele nucleare sau zonele în care sunt amplasate nu trebuie luate niciodată ca țintă, reamintind că și în clădirile auxiliare ale acestor centrale se pot afla echipamente esențiale pentru siguranța nucleară”.

Informația este credibilă? Poate fi considerată ca atare deoarece această centrală nucleară civilă a fost țintită de mai multe ori în ultimele săptămâni. Prima dată în noaptea de 18 spre 19 martie, când, pentru prima oară, centrala este vizată de un proiectil care nu provoacă pagube majore pentru ca doar peste câteva zile, pe 28 martie, să apară un nou raport despre un alt atc. Și să mai notăm că, în afara instalațiilor de la această centrală, au mai fost vizate în trecutul foarte recent și altele, cele de la Fordov, Natanz precum și complexul de fabricare de apă grea de la Kondab.

Jocul acesta mortal a mai fost încercat și în cazul uriașei centrale de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, și atunci au răsunat și am relatat despre apeluri similare, aproape deloc reluate la noi, în orice caz necomentate de oficialii noștri speriați că s-ar putea să supere pe cine nu trebuie, acum sau, cine știe, care s-ar putea să se contureze la acest orizont care permite orice presupunere.

Dar, pe fond semnalul de acum din Iran vine să reamintească tuturor că a dispărut complet – sau s-ar putea să dispară, dintr-unul din cele două motive menționate la începutul articolului – distincția între ținte civile și militare, consemnată ca atare ca obligație absolută în Convenția de la Geneva și protocoalele sale adiacente.

La ora actuală există în lume 449 de reactoare nucleare funcționale (aveți aici situația oficială de anul trecut din statistica IAEA Și mai adăugați cele 57 de reactoare aflate în diverse stadii de construcție în 2026 plus cele 101 anunțate că sunt acum în stadiu de proiect. Întrebarea este dacă, în scenariul super-sumbru al unui conflict generalizat, ele ar putea deveni ținte considerate legitime de generalii unor armate disperate de victorie cu absolut orice preț (vedem că este cazul) sau, la fel de posibil, să fie lovite de atacuri ale unor formațiuni non-statale, organizații teroriste cu acoperire regională sau mondială.

Avem și noi a ne teme, dincolo de discursul monoton și absolut previzibil al domnului Miruță, ministrul apărării noastre? Chiar întrebat, în opinia mea nu va spune nimic deoarece indicația de la nivel superior (adică acela care l-a așezat pe scaun) este să nu îngrijorăm opinia publică, să nu-i mai dăm motive să se întrebe de altceva decât de tristețile zilnice și de cine va plăti vaccinurile de Pfizer. Drept care, chiar cu riscul de a fi considerat complet incorect politic, mă întreb și vă întreb dacă n-ar fi normal să avem, atunci când s-a dat ordinul să ne mândrim cu baza de la Kogălniceanu, cea care urmează să devină cea mai mare din NATO și plină acum de echipamente americane care s-ar putea s susțină campania din Iran, dacă avem și un studiu de risc aferent.

Un studiu care să spună românilor dacă există sau nu un calcul pe diferitele dimensiuni de securitate presupuse de localizarea acestor baze și a echipamentelor respective la o distanță de sub 50 Km față de centrala nucleară de la Cernavodă.

Teoretic, absolut strict teoretic, ferească Domnul de altceva, în cazul în care sunteți curioși, aveți de ales între diverse motoare de simulatoare care vă dau o perspectivă credibilă. Primul, considerat și acum drept referința mondială de bază în domeniu, este NUKEMAP, apoi Outrider Bomb Blast sau Nuclear Simulator 2025. Sau, mai simplu de accesat, de pe telefon, aplicația (gratuită, foarte important)  Nuke Simulator - Blast Map , aplicație concepută în scopuri educaționale și pentru planificare, calculând zonele efectiv afectate.

Este o variantă, dacă pe cineva l-ar preocupa problema. Dacă nu, putem merge mai departe știind că, programatic, nu avem de ce să ne facem griji inutile.