Lecţii de băsism aplicat - japcă pe două mandate

Băsismul nu reprezintă doar comportamentul discreţionar al unei persoane, fie şi ajutată de acoliţi, cum încearcă unii să acrediteze. Altminteri, ceilalţi 70-80% ar fi măturat-o urgent în loc să se tânguie zilnic, numărând zilele rămase până la „decesul guvernatorului” din cauze... electorale. Băsismul este inclusiv guvernarea discreţionară, cu o ipocrizie stângaci disimulată sub măştile tehnocraţilor de pripas.

Să ne şi votaţi, şi cu banii luaţi!

Când s-a umplut de datorii către profesori, în urma creşterilor salariale câştigate de aceştia în instanţă, ce l-a dus capul pe prim-ministrul Băsescu prin mâna sa dreaptă Boc? Să amâne plata sumelor pe cinci ani, cu ţârâita. Astfel,  a fost dublată umilirea celor recunoscuţi drept „cadavre didactice” când vine vorba să-şi apere eficient drepturile. O dată prin salarii la cel mai mic nivel din tot sistemul bugetar, iar apoi prin „jicnirea” trimestrială, cale de un mandat şi ceva, cu sume de aproximativ 200 de lei brut în contul hotărârilor definitive date de instanţe.

Pe acelaşi model, fostul copilot, actual prim-ministru coabitant, îşi bate şi el joc de cetăţeni. Par example, de aceia care pretind să aibă şi ei un bun de strictă necesitate, cum ar fi o maşină. Dacă tot nu sunt suficient de „bogaţi” să-şi permită una nouă şi apelează la „mâna a doua”, atunci să fie jecmăniţi de încă 20-30% din valoarea vehiculului, sub formă de bir. Evident, rebotezat din taxă în timbru şi dublat, la propunerea directorului Dacia, pentru „nesimţiţii” care au tupeul să-şi ia Diesel în loc de motoare pe benzină.

Şi, dacă tot a constatat Curtea Europeană că statul român este abuziv când percepe acestă taxă, de ce ar contrazice-o guvernul Ponta, cel care se ţine de poante nesărate pe spatele contribuabililor? Aşadar, se aplică aceeaşi tactică a dublei umilinţe: taxa nu se abrogă, iar returnarea ei este lungită cale de... hăt, două mandate. Trei ani durează procesul în instanţe, iar alţi cinci returnarea efectivă, fix pe modelul instaurat de „guvernator” şi aghiotantul său.  

Ponta ia de la Băsescu! Pe filieră Boc

Cum PSD nu s-a rupt de USL, ci s-a repliat şi (s-)a reevaluat (!), prim-ministrul coabitant, a iniţiat o ordonanţă de maximă urgenţă în abuzivul stil Boc. Fix când bătea vântul peste scaunele lăsate goale de miniştrii liberali în palatul Victoria, apare OUG 8 / 26 februarie 2014. Sub forma unei salate de paragrafe scrise pe genunchi, semnate de tot felul de secretari de stat rămaşi de capul lor din capul partidului, au fost alterate mai multe prevederi legislative privitoare la fiscalitate la care foştii colegi din PNL ar fi avut probabil multe de obiectat.

De exemplu, o prevedere găunoasă este aceea prin care contabilitatea Eximbank, bancă de stat, şi cea a Companiei de Asigurare Reasigurare Exim (CARE) sunt deversate din conturi distincte în devălmăşie. Asta în ciuda interdicţiei Comisiei Europene în privinţa susţinerii de către stat a asigurării creditelor de export pe termen scurt...

Dar, în ce priveşte buzunarul personal al cetăţeanului, mânăria de sorginte băsisto-boccie constă în „Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare (...), devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015” care „se va realiza pe parcursul a cinci ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora”. Deci, pe cât speră să fie prim-ministru, Ponta s-a asigurat că nu va avea de dat mai mult decât firimituri cetăţenilor din ceea ce atât servitorii lui Băsescu, dar şi propriile guverne le-au luat cu japca. Mai mult, i-a transformat pe aceştia din urmă în creditori fără dobândă ai statului fiindcă ar fi o utopie să creadă cineva că va mai primi şi vreo compensare pentru atâta răbdare la returnare...

A plagiat până şi guvernarea!

Ca nu cumva să rămână mai prejos decât predecesorul său clujean, ginerele lui Ilie Sîrbu a inclus în varza din ordonanţă şi o prevedere retroactivă. Anume aceea că „plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei” se vor face tot după principiul restitutio in... fragmentum.

Chiar şi dacă cineva ar îndrăzni să apeleze la instanţe ca să execute silit statul băsi-pontist, fostul avocat al firmelor cuplului Udrea-Cocoş s-a asigurat că OUG-ul său bate şi justiţia cea „independentă” şi parcelată frăţeşte cu Stăpânul Cuburilor: ”în cursul termenului prevăzut, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”. Păi, dacă aşa-i drept, coane Viorele, n-avea dreptate nenea Crin când te acuza de confiscarea justiţiei?

Acum va înţelege toată lumea de ce a insistat Băsescu ca Ponta să-şi asume programul de guvernare. Fiindcă, în lipsa cenzurii din partea colegilor penelişti, Victoraş a plagiat până şi programul dar şi stilul guvernului ghidonat cu degetul mic de către cotrocean când se ascundea după Boc cel mic la stat şi sfat sau vita Kobe dată cu toate alifiile! Iar boborul, ultragiat de o aşa asemănare, ar putea acuza revenirea lui Băsescu la butoane...