La Sinaia, cultura sonorităţilor orchestrale înfloreşte în cântul tinerilor
0
În mod cert, concertele ansamblurilor orchestrale ale celor mai tineri muzicieni, concerte susţinute în luna august, la Casino-ul din Sinaia, se constituie în principala împlinire a actualei ediţii, cea de a XV-a, a Festivalului Enescu şi muzica lumii.
Un magistral proiect pentru viitor
Este un proiect semnificativ, consistent, pe care Fundaţia Prietenii Muzicii – Serafim Antropov, Primăria oraşuşui gazdă, inimosul maestru Marin Cazacu, îl dedică, de ani buni, artei sunetelor; iar aceasta drept preţios însemn privind formarea tinerei generaţii de artişti, formarea caracterelor construite în baza marilor valori, un proiect ce vizează în egală măsură modelarea prin muzică a conştiinţelor viitorilor profesionişti; …concerte care – nu în ultimul rând - sunt dedicate publicului, publicul pestriţ al vacanţelor, oameni dornici de cultură, de frumos; este un public în egală măsură tânăr şi vârstnic; sunt melomani care şi aceştia se formează în timp, în calitate de ascultători angajaţi, atenţi, în compania valorilor celor reale ale muzicii.
Cinci orchestre şi 500 de tineri muzicieni
Au fost invitaţi în acest an la Sinaia peste 500 de muzicieni! Da, cinci sute! Sunt tineri de toate vârstele, elevi de şcoală gimnazială şi liceală, elevi ai Colegiilor de muzică, studenţi ai universităţilor de muzică şi, recent, absolvenţi ai acestora, trei orchestre de lară cuprindere, cu tineri ce provin din toate zonele ţării, ansambluri diferenţiate în funcţie de vârste şi de experienţă, de activitate. In plus au fost invitate şi două ansabluri din partea de vest a continentului european, Orchestra Naţională de Tineret a Spaniei şi Orchestra Naţională de Tineret a Franţei.
Tineri muzicieni români într-o acţiune eroică
Diferenţa dintre orchestrele noastre şi ansamblurile occidentale? …diferenţa dintre condiţiile în care acestea lucrează, sunt promovate, sunt motivate? Este aiuritoare!
Nu e nevoie de niciun comentariu.
Orchestrele de tineret din Spania şi din Franţa primesc subvenţii din partea statului respectiv cu valoari ce se ridică până la zece milioane de euro anual.
Ansamblurile noastre? Nu primesc absolut nimic, în mod direct, de la bugetul de stat! Deşi fiinţează de şapte ani!
„Se descurcă cum se poate”, cum se spune pe la noi, în baza unor sponsorizări cu totul notabile, mai mult sau mai puţin întâmplătoare, ce provin din zona privată, în baza unor proiecte câştigate de la Aministraţia Fondului Cultural Naţional.
Dar în plan muzical artistic? Nu există diferenţe! Dinpotrivă.
Cu totul recent, Orchestra Română de Tineret a concertat cu enorm succes în celebra sală a Filarmonicii berlineze, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal. Ecourile de presă au fost entuziasmante. A fost primul ansamblu orchestral din România care a urcat pe acest prestigios podium de concert al lumii muzicale actuale. La Sinaia şi ulterior la Bucureşti, la Atheneul Român, în aceeaşi interpretare, Simfonia a V-a de Şostakovici, mare opus al perioadei interbelice, s-a constituit într-una dintre cele mai captivante momente simfonice ale stagiunii abea încheiate; autenticitatea forţei dramatice s-a bazat pe o remarcabilă coreneţă a tempourilor, pe o susţinere amplă, extinsă, susţinere căreia tinerii muzicieni i-au făcut faţă în chip cu totul surprinzător; s-a bazat pe sonorităţi ce au pus în lumină uimitoare diferenţieri dinamice şi timbrale.
Pe de altă parte, nu putem uita, de câţiva ani buni marea pianistă Elisabeth Leonskaja – personalitate covârşitoare a vieţii muzicale mondiale, vine la Sinaia pentru a concerta în compania Orchestrei Sinfonietta, a tinerilor muzicieni liceeni conduşi de maestrul Horia Andreescu; se poate vorbi de o camaraderie prietenească ce încălzeşte relaţia profesională a celor doi protagonişti, camaraderie ce susţine motivaţia reîntâlnirii lor periodice cu tinerii muzicieni, aici, în sala Casino-ului. Turneul ansamblului a fost extins în mod salutar şi la Braşov, la Sibiu, de asemenea la Bucureşti. Programul, orientat integral asupra creaţiei beethoveniene, s-a constituit într-o şcoală a educaţiei celei înalte pe care maestrul a dedicat-o valorilor Clasicismului vienez, studiului de frază, de justă raportare a planurilor sonore, a tempo-urilor părţilor Simfoniei a IV-a, în si bemol major.
Pianista Elisabeth Leonskaja mulţumeşte colegei sale din Orchestra Simfonietta
Leonskaja? Mai mult decât un pianist, este un înţelept gânditor angajat în propulsia de natură în primul rând spirituală a datelor celui de al 2-lea Concert în si bemol major. Cordialitate, fermitate privind emisia timbrală, claritate, amplă susţinere a construcţiei muzicale… rămân aspecte de argumentare a acestei viziuni ce prevesteşte, în accepţia artistei, marile construcţii brahmsiene din deceniile viitoare.
Absolut seducătoare mi-a apărut a fi evoluţia celei mai tinere formaţii a momentului, ansamblul Camerata Junior condusă - ca şi anul trecut - de tânărul maestru Gabriel Bebeşelea. Indubitabil, în generaţia ce se situează între 20 şi 50 de ani, domnia sa este şeful de orchestră ce dispune de cea mai entuziasmantă evoluţie. A lucrat şi de această dată cu angajată aplicare, cu emoţionant antren vis-a-vis de tineri a căror vârstă a atins graniţa copilăriei, între 12 şi 18 ani ! Am remarcat insistenţa eficientă asupra diferenţierilor ce privesc culoarea timbrală şi dinamica în zone stilistice distincte cum este Barocul italian sau Clasicismul vienez de la Vivaldi la Mozart, cu orientare spre intimitatea muzicii de cameră. Violoniştii Maria Marica şi Radu Kis au fost, astfel, protagoniiştii unor evoluţii impresionante, momente precedate de etalări solistice fermecătoare cum sunt cele ale violoniştilor Adriana Gabrian, Alexandru Bisoc, ale oboistei Loredana Hreciniuc şi violoncelistului Cornelius Zirbo.
Ce se învaţă pe parcursul stagiilor de pregătire, pe parcursul repetiţiilor? In primul rând faptul că muzica înseamnă comunicare cordială, angajată, că muzica înseamnă ordine, eficienţă, înseamnă cultură.
Mari momente de muzică ale tinerilor pianişti
Indiscutabil - pe parcursul momentelor acestui Festival prilejuit de aniversarea zilei de naştere a lui George Enescu - au existat şi alte temeiuri de bucurie. Mă refer la recitalul susţinut de tânăra pianistă Adela Liculescu, studentă a Conservatorului din Viena, o natură artistică sensibilă, de o inteligenţă activă, la evoluţia pianistului Andrei Licareţ, un tânăr artist ce probează datele unei rodnice maturităţi
închinate marelui repertoriu al instrumentului său.
Momente camerale de aleasă consistenţă
au oferit maestrul Valentin Gheorghiu dată fiind colaborarea domniei sale cu pianista Roxana Gheorghiu, cu tânăra violonistă Simina Croitoru, cu violoncelistul Marin Cazacu.
Violoniştii Liviu Prunaru şi Valentina Sviatlovskaya, violiştii Cristian Ifrim , Andra Schlütter, Cristian Andriş, pianista Maruxa Llorente, violoncelistul Ştefan Cazacu, au adus un emoţionant omagiu memoriei colegului lor, violistul Marius Nichiteanu, prematur plecat dintre noi în urmă cu câteva luni.
Prezenţa propriu-zisă a muzicii enesciene a fost modestă. Dar spiritul maestrului a fost simţit pe parcursul fiecărui moment festivalier.
Spirit enescian şi tradiţie europeană !… a observat pe bună dreptate unul dintre protagonişti..
Şi totuşi, concertele tinerilor muzicieni, concertele ansamblurilor orchestrale ale acestora, se constituie în opinia mea, în evenimente de lungă bătaie. Reuşita acestora asigură pentru viitor climatul de veritabilă sănătate a vieţii noastre muzicale.
Materialul a apărut iniţial în revista România Literară
Se încarcă comentariile...
