Maturitatea creatoare a evenimentului. „Săptămâna Internațională a Muzicii noi”

In adevăr, la aproape trei decenii și jumătate de la prima sa ediție, Festivalul SIMN își menține cota înaltă, aceea de a reflecta cât se poate de fidel evoluția valorilor componistice ale ultimelor decenii, iar aceasta într-o largă panoramă stilistică, în egală măsură dinamica acestora în plan mondial actual. Și nu doar atât.

FOTO Arhivă

In egală măsură valorile componistice românești actuale își găsesc locul firesc în această largă perspectivă festivalieră internațională!

Este de menționat, reușita acestor recente evenimente festivaliere o datorăm – cum altfel, decât – bunelor relații, relații realmente funcționale, dintre UCMR – Uniunea Compozitorilor, pe de-o parte, și Academia bucureșteană de muzică, pe de alta, instituție care a oferit numeroase spații desfășurării acestor performanțe festivaliere.

Trebuie amintit o dată în plus, frontispiciul evenimentului este marcat de personalitatea maestrului Ștefan Niculescu, inițiatorul festivalului, drept eveniment al culturii noastre naționale privind etalarea acesteia în marele context al muzicii secolului XX, al deceniilor noului mileniu.                                                          

Cu totul emoționantă mi-a apărut mărturia unui tânăr muzician performer, student al Academiei bucureștene de muzică, cel care de la nivelul scenei de concert a găsit cu cale a mulțumi organizatorilor pentru posibilitatea de a se apropia de muzica timpului nostru, de a o pătrunde, de a o înțelege, de a prezenta câteva dintre valorile componistice actuale. Căci – este firesc acest lucru – avântul, entuziasmul, acuitatea acțiunii tânărului muzician atent orientat de maeștrii acestuia, pot constitui un prețios factor al propulsiei spre muzica nouă; iar aceasta atât în ceea ce îi privește pe tinerii creatori cât și pe tinerii muzicieni performeri, unii dintre aceștia în calitate de studenți ai Academiilor noastre de muzică, inclusiv din Republica Moldova.

Este de observat, momentele inițial dar și cel final al recentei ediții a Festivalului SIMN au corespuns ideii de specifică, de necesară comunicare cu publicul larg. Nu de azi, nu de ieri, muzica așa numit „nouă” părăsește cercul relativ îngust al inițiaților adresându-se unui public mai larg, sensibil, dornic de cunoaștere.

Momentul deschiderii a fost unul realmente spectaculos! Am avut parte de o autentică superproducție muzical-dramatică, regizorală, scenografică, realizată de prima noastră scenă lirică.            

Am în vedere spectacolul  D-ale Carnavalului de Dan Dediu, după Caragiale, spectacol care a beneficiat de conceptul regizoral, datorat regretatului maestru Ștefan Neagrău, în egală măsură autorul libretului, iar aceasta în adaptarea datorată tânărului regizor Eugen Dediu. Interesant de observat, datele spectacolului, muzica, regia, scenografia, întreaga montare, par a fi fost create într-o corelare densă, total funcțională una față de cealaltă, iar aceasta într-un flux unic condus cu autentică dibăcie profesională de dirijorul Tiberiu Soare.             

Am recunoscut talentul scenografic realmente creativ al d-nei Viorica Petrovici, mișcarea scenică imaginată de coregraful Valentin Stoica, aspect coordonator al unui extins fluid al mișcării scenice, mișcare extinsă – poate prea extinsă! -  pe durata a peste 150 de minute, pe parcursul celor două mari părți ale spectacolului.

Aspectul de vocalitate apare în acest caz atent adaptat definirii unor caractere pregnante iar aceasta inclusiv prin intermediul emisiei vocale pitoresc pigmentate la limita comunicării verbale. Mă refer la artiștii teatrului sau la invitați, la Adrian Mărcan, Ion Dimieru, Dumitru Filip, la Sorana Negrea, la Marta Sandu Ofrim, cu toții distribuiți în cunoscutele, în suculentele roluri caragialești ale celei de a doua distribuții.

Pe de altă parte, încheierea ediției din acest an a evenimentelor SIMN a fost susținută de orchestra Concerto și Corul Universității bucureștene de muzică conduse de Bogdan Vodă și, respectiv, de Florian Costea. Ansamblurile reunite au adus în scenă o pitorească lucrare datorată șefului de orchestră, lucrare vocal-instrumentală ce înlănțuie momente ale unui obișnuit ritual familial cotidian evocat cu vădită cordialitate melodică.

Important de menționat, programul a inclus, de asemenea, în debutul acestuia, una dintre creațiile mai puțin cunoscute ale maestrului Aurel Stroe, anume Viziunea lui Ion, pentru ansamblu de corzi, preluare - după patru decenii - a muzicii destinate filmului  Năpasta de Alexa Visarion. Este o readucere în actualitate a unei partituri care luminează aspecte ale drumului creator al maestrului.                                              

Am avut, de asemenea, oportunitatea de a asculta o meritorie lucrare pentru corzi datorată compozitorului german Thorsten Gubatz, personalitate căreia creația noastră muzicală îi datorează mult, dată fiind gestionarea unei prețioase platforme în mediul on-line, platformă destinară muzicii noastre culte din toate timpurile și până în prezent.                                     

In alt sens am în vedere concertul de percuție, ansamblu condus de reputatul maestru Alexandru Matei. Au putut fi audiate creații datorate regretatului, neuitatului maestru Octavian Nemescu, compozitoarei Doina Rotaru. Prezentată pe parcursul aceluiași program, Game for six pentru șase percuționiști, lucrare a compozitorului Călin Ioachimescu, a etalat valorile înalte privind imaginația timbrală.

Cum este firesc, lucrările beneficiind de mediul acustic electronic, au fost numeroase. Și-au găsit locul firesc în programele recentei ediții.

In acest sens, de o bună, de o specială atracțiozitate s-a bucurat recitalul A box of wonders susținut de pianistul italian Benedetto Boccuzzi, un muzician performer ce dezvoltă un contaminant dinamism. A prezentat o proprie lucrare privind comentarea în sens actual a celebrului opus Ritualul primăverii datorat lui Igor Stravinski. Marii clasici ai sfârșitului de secol XX, Stlvano Bussotti și George Crumb, s-au bucurat de toată considerația.

Un eveniment destinat exclusiv mediului electronic, spectacol concert ce a inclus elemente video, a inclus creații datorate lui Ulpiu Vlad, Maia Ciobanu, Adrian Borza, Sorin Lerescu, lui Roman Vlad, compozitorului Sever Tipei, revenit în peisajul muzical bucureștean după o absență mult prea îndelungată. Muzică electronică provenind dintr-un captivant spațiu european, l-a reprezentat concertul desfășurat sub îngrijirea lui Kess Tazelaar, în colaborare cu Institutul de Sonologie de la Haga; sunt relații prețioase pe care actualul climat european le înlesnește în mod firesc.

O relație pe care aș numi-o ca fiind realmente intimă din punct de vedere timbral, într-o extensie artistică firească, au etalat violonistul Ladislau Csendes în colaborare cu Cătălin Crețu, creatorul mediului electronic.  Am în vedere cele două capodopere ale creației secolului trecut, anume Echoes II de Ștefan Niculescu și Anthemes II de Pierre Boulez.

Este de observat, pe de altă parte, creații actuale de real interes au fost și sunt realizate utilizând în continuare întregul complex sonor al instrumentelor tradiționale, a instrumentelor cu corzi și arcuș, a instrumentelor de suflat.

Am în vedere, spre exemplu, ansamblul Profil, ansamblu de geometrie variabilă, ansamblu condus de această dată de tânărul dirijor Antonel Temistocli. Este un ansamblu ce reunște de la o apariție la alta, tineri și maeștri, iar aceasta într-o evoluție dinamică de captivantă comunicare.

Un concert de specială greutate în economia recentului Festival SIMN s-a dovedit a fi fost cel realizat de ansamblul devotioModerna, ansamblu condus de compozitoarea Carmen Cârneci. Sunt muzicienii care au omagiat personalitatea marelui Pierre Boulez cu prilejul centenarului nașterii sale. Au putut fi audiate de asemenea creații datorate compozitorilor Ghenadie Ciobanu, Andrei Tănăsescu, Mihaela Vosganian, Violeta Dinescu.

Lucrări ale mai tinerelor compozitoare Sabina Ulubeanu și Diana Rotaru au făcut parte din programul Orchestrei de Cameră Radio condusă de dirijorul, de compozitorul olandez Marijn Simons. Este evenimentul la care și-a dat concursul violonistul Alexandru Tomescu!

Evoluția ansamblului Couleurs din Cluj-Napoca, a îndreptățit bunul renume de care se bucură această formație în ultimii ani, ansamblu condus de Alexandru Ștefan Murariu, muzician de inspirată acțiune inclusiv în calitate de compozitor. Au fost prezentate lucrări semnate de Aron Torok-Gyurko, Cristian Bence-Muk, Ioan Pop, Adrian Pop, Tudor Feraru, Aurelian Băcan...

 Nu au trecut încă două decenii din momentul în care ne-am despărțit de maestrul Ștefan Niculescu! In urmă cu 34 de ani a imaginat și a fondat acest prețios festival dedicat muzicii zilelor noastre, Festivalul SIMN. Lucrarea domniei sale Pomenire – Un Requiem românesc ne-a fost prezentată de Orchestra Națională Radio condusă de dirijorul Valentin Doni din Chișinău. In cadrul aceluiași program a putut fi audiată unda dintre ultimele lucrări datorată compozitorului Adrian Iorgulescu.

Un trio instrumental de autentică coerență – clarinet, cello, pian - s-a dovedit a fi fost formația muzicienilor americani Hudson, Photinos, Oura. Am avut posibilitatea de a fi audiat în exclusivitate muzica actuală americană, o parte dintre preocupările actuale ale muzicienilor creatori din Statele Unite.

Am fost bucuros a-l reîntâlni pe regretatul compozitor Liviu Dănceanu, prezent cu o lucrare atent adusă la viața sălii de concert prin strădania pianistei Verona Maier, a violistului Marius Ungureanu, a clarinetistului Ciprian Dancu.

Un întreg florilegiu de captivante creații corale ne-a fost oferit de Corul Preludiu – Voicu Enăchescu condus de tânărul maestru Andrei Stănculescu, concert realizat în parteneriat cu Tinerimea Română. Țin a evoca momente semnificative datorate compozitorilor Felicia Dănceanu, Dan Buciu, Petru Stoianov, Olguța Lupu.

Este firesc a aminti în acest context recitalul de lieduri românești de azi, de ieri, recital susținut de mezzosoprana Claudia Codreanu însoțită de pianista Diana Dembinski-Vodă. Am putut audia – printre multe altele - momente de important interes din creația regretatului compozitor Nicolae Coman dar și creații datorate lui Chr. Al. Petrescu, Ioan Dobrinescu sau mai tânărului Grigore Cudalbu.

Consider firesc a evoca în acest context activitatea neobosită a tânărului muzician, compozitor și pianist Mihai Murariu, un coechipier eficient pe care îl vom reîntâlni, cu siguranță, în continuare, în zona muzicii zilelor noastre.

Am asistat la marea majoritate a momentelor recentei ediții a Festivalului SIMN. M-a însoțit bucuria întremătoare potrivit căreia muzica creată la noi, în anii din urmă, se integrează firesc climatului artistic, european, al zilelor noastre, al deceniilor din urmă.

Materialul a apărut anterior în revista  România Literară.