Iarna dictatorilor şi tăcerea intelectualilor de stânga

Nu doar libertatea Ucrainei e în joc. Şi în ţările NATO s-au erodat grav valorile liberale, baza şi forţa democraţiilor apusene. Le distruge mişcarea woke şi cultura anulării, atacându-le din stânga spectrului politic.

În absenţa premierului canadian Trudeau, ocupat să-şi reprime partea de popor care se opune vaccinului obligatoriu pentru delict de opinie şi proteste paşnice, Jocurile Dictatorilor de la Beijing au luat sfârşit ”aşa cum se cuvine”, cu China comunistă, Rusia şi cenzura pe podiumul campionilor medaliaţi. În răstimp mă întreb: ce mai fac complicii tiranilor? Unde se ascund? De ce nu ripostează politicienilor postmoderni şi woke din vest, cu tot atâta vigoare cu care combat nu mai puţin oribila extremă dreaptă?

De ce tac intelectualii liberali de stânga? De ce mint în faţa evidenţei? Nu ştiu ei, oare, că democraţiile liberale pe care pretind a le iubi, se năruie rapid, sub ochii lor? Nu realizează ei ce li se întâmplă democraţiilor lovite implacabil de revendicările absolutiste ale unei extreme stângi totalitare, care, la o jumătate de veac de la renaşterea ei postmodernă, trece sau a şi trecut la putere, după ce a învăţat cele mai terifiante şmecherii?

De ce nu denunţă bravii noştri gânditori progresişti o politică neomarxistă, a pretinsei ”justiţii sociale”? Nu pot susţine că n-ar şti că e un antiliberalism născut din gândirea hipersceptică şi excesiv de întortocheată a unor Foucault şi Derrida, ca şi din cea totalitară, comunistă, a unor Lukacs, Gramsci şi Marcuse. Oare ce îi împiedică să constate că, deşi derulată sub faldurile echităţii, incluziunii, diversităţii, feminismului şi antirasismului, departe de a fi justiţie, e nedreptate pură chiar faţă de cei pe care pretinde a-i apăra? Căci e, de fapt, neincluzivă, rasistă, antineagră, antifeministă şi nu numai anticreştină, antiamericană şi antioccidentală.

Ştiu. Se tem. Sunt mari profesori universitari şi le e frică. Ar putea cădea victimă maoistei cancel culture, aflate la putere în rândul elitelor anglo-saxone. Cine ştie când ajunge cultura anulării şi pe malurile Dâmboviţei şi îi distruge? Doar nu pot fi toţi profesorii oneşti şi curajoşi ca româno-americanul Sergiu Klainerman, de la Princeton, care deplângea, recent, degradarea aritmeticii în şcolile americane, în care a rezolva cu 4 problema lui 2 ori doi înseamnă, ca în Orwell, o probă de ”rasism”. Iar mintea şcolarilor e otrăvită de la grădiniţă şi până în universităţi. Doar n-au cum să aibă toţi eroismul profesorului universitar de biologie Bret Weinstein, care s-a opus deschis discriminării sale ca ”alb” şi a fost, practic, dat afară de la slujbă, la Evergreen?

Continuă să existe progresişti prostiţi de promisiunile filistine ale marxism-leninismului, de mult evidenţiate de catastrofa comunismului oriunde a fost aplicat, cu cele o sută de milioane de victime ale sale, darămite naivi care refuză să admită realitatea unei ”Teorii” postmoderne, totalitare şi nihiliste, care a şi distrus nenumărate cariere. Şi care, dacă e lăsată, va nimici cu siguranţă multe vieţi de femei şi de bărbaţi albi sau de culoare, heterosexuali sau nu, cu dizabilităţi sau nu, de stânga şi liberali sau conservatori, creştini, evrei sau agnostici şi atei.

În fine, mai sunt şi cei care nu sunt atât de naivi ori smintiţi, încât să nu priceapă că, aşa cum reliefa cândva pedagogul german Bruno Bettelheim, copiii au nevoie de basme, inclusiv de cele aparent dure, politic incorecte, pentru ca mintea să li se dezvolte în confruntarea cu realitatea prelucrată şi sublimată în poveşti. Şi că deci le face rău cenzurarea Albei ca Zăpada. Să refuze să ia cunoştinţă de păţania unei feministe de stânga, ca J.K. Rowling, ”anulate” de militanţii extremei stângi woke pentru că e de părere că femeia e femeie (biologică) şi nu ”om care menstruează”. Şi pentru că autoarea lui ”Harry Potter” a apărat dreptul altei femei, date afară de la slujbă doar pentru că a afirmat existenţa femeilor biologice, fără să conteste drepturile altor ”minorităţi de gen”.

Deşi percep această realitate monstruoasă, unii intelectuali progresişti tac totuşi, vinovat, crezând prosteşte, dar sincer, că eventualul lor protest în contra noului totalitarism postmodern, de sorginte marxist-deconstructivistă, ar da apă la moară dreptei şi conservatorilor. Pe care-i urăsc atât de cordial, încât li se pare peste puterile lor să denunţe extrema stângă.

Şi aceşti inşi se înşală rău. I-ar ajuta consistent democraţiei liberale, dacă ar interveni. Cui dau apă la moară tăcând? Lesne de stabilit. Deşi pare că le e peste putinţă să înţeleagă de unde a preluat ideologia ”corectitudinii politice”, ca să-i spunem pe numele ipocrit pe care şi l-a ales, răul politicilor ei identitare şi rasiste, e limpede: l-a împrumutat de la nazism şi fascism.

Aşa cum a moştenit şi avansează toate scuzele formidabile (rămase populare chiar şi după ce comunismul a lăsat în urmă un cataclism), incluse în ipocrizia fără margini a regimurilor marxiste, care pretind invariabil că apără victimele oprimării şi garantează o lume mai echitabilă, dar distrug şi însângerează mai tot, umplând garantat doar portofelele liderilor şi activiştilor lor.

E bine să ştie ce anume comit intelectualii publici de stânga când rămân impasibili şi muţi în faţa samavolniciei şi represiunii totalitare, de care nu se mai fac vinovaţi doar colegii lor din facultăţile anglo-americane, sau gloatele de activişti extremişti din net, ci şi oameni politici trecuţi pe la înaltele universităţi subminate de teoreticienii postmodernismului aşa-zisei ”justiţii sociale”.

Tăcând acum şi în viitor nu contribuie doar la deconstrucţia democraţiilor şi a civilizaţiei iudeo-creştine, care le-au dat şansa de a fi de stânga. Îşi compromit propriile realizări intelectuale. Îşi pătează numele. Îşi mânjesc blazonul indelebil, devenind complici.

În ce mă priveşte, ca să nu fiu complice la crimele regimului chinez şi la părtăşia, conivenţa şi coluziunea intelectualilor publici şi oamenilor politici apuseni care-i ”înţeleg” pe tirani, am boicotat de departe Jocurile Dictatorilor, refuzându-i telecomandei dreptul de a comuta pe ”olimpiadă”.

Urmăriţi dezbaterea despre aceste subiecte la Hotnews.ro: 

Petre M. Iancu - Deutsche Welle