
Germania dezbate pedepsirea negării existenței Israelului
Bundesratul german și Consiliul Central al Evreilor din Germania solicită o interdicție legală pentru protejarea Israelului împotriva antisemitismului. Guvernul se arată însă sceptic. Decizia aparţine acum Bundestagului.

La împlinirea a trei ani de la atacul terorist al Hamas împotriva Israelului, în Germania se aud tot mai puternic apeluri pentru introducerea unei interdicții legale privind negarea dreptului la existență al statului Israel.
„Cine contestă dreptul Israelului de a exista pune în pericol viața evreilor. Iar cine atacă viața evreilor atacă însăși ordinea noastră democratică și liberală”, a declarat luni guvernul regional din Hessa. Acesta susține că există un gol legislativ în dreptul penal care trebuie închis.
Sloganuri care neagă dreptul Israelului la existență apar frecvent sub formă de graffiti, mai ales la Berlin, și sunt auzite și la unele manifestații organizate în sprijinul populației civile palestiniene. Este vorba despre respingerea statului Israel și despre dorința de desființare a acestuia. Dezbaterea s-a intensificat și pe fondul unor declarații recente ale unor politicieni ai partidului Die Linke. În prezent, astfel de afirmații nu atrag de regulă consecințe penale.
Bundesratul cere introducerea unei interdicții
La începutul lunii iulie, Bundesratul, Camera superioară a Parlamentului german, a aprobat un proiect de lege prezentat de landul Hessa, care urmărește introducerea unei astfel de interdicții.
Din punct de vedere juridic, negarea existenței Israelului ar urma să fie inclusă în infracțiunea de incitare la ură. Astfel, persoanele care, în public sau în cadrul unei adunări, neagă dreptul Israelului de a exista ori fac apel la eliminarea acestuia ar putea fi pedepsite cu până la cinci ani de închisoare sau cu amendă, dacă afirmațiile lor sunt de natură să încurajeze acte de violență ori măsuri arbitrare cu caracter antisemit.
Critici din partea experților
Încă din primăvară, numeroși jurişti au criticat inițiativa landului Hessa. Aproximativ 30 de profesori de drept au apreciat că proiectul este neconstituțional. Ei au subliniat că, deși îngrijorarea privind creșterea antisemitismului și a violenței antisemite este justificată, statul nu poate interzice prin lege o anumită opinie.
Și un raport al Serviciului Științific al Bundestagului a ridicat semne de întrebare privind compatibilitatea proiectului cu legea fundamentală a Germaniei.
În iunie, Daniel Cohn-Bendit, politician franco-german al Verzilor ecologişti și fost eurodeputat, a calificat într-un interviu acordat ziarului „Frankfurter Allgemeine Zeitung” proiectul de lege drept „fundamental greșit”.
Guvernul federal a exprimat rezerve
La sfârșitul lunii august, guvernul federal și-a exprimat oficial poziția, așa cum prevede procedura legislativă pentru inițiativele provenite din Bundesrat.
Executivul a criticat proiectul, vorbind despre un „risc constituțional considerabil”. Guvernul argumentează că situațiile care implică negarea dreptului Israelului la existență sau apelurile la desființarea statului israelian sunt deja acoperite de legislația în vigoare.
Recent, doi reputați juriști germani, Christoph Möllers și Christian Neumeier, și-au exprimat de asemenea scepticismul cu privire la posibilitatea incriminării penale a negării dreptului la existență al Israelului. În opinia lor, problema centrală este protejarea libertății de exprimare, drept fundamental garantat constituțional.
Argumentele susținătorilor proiectului
Ministrul Justiției din Hessa, Christian Heinz, membru al formaţiunii conservatoare CDU, insistă că este nevoie „în mod clar” de o reglementare. El a invocat lipsa de uniformitate a jurisprudenței germane, făcând referire la evaluările diferite ale instanțelor privind sloganul „From the River to the Sea” (de la râu la mare - n.red).

Potrivit lui Heinz, scopul principal este oferirea unui instrument legal autorităților care gestionează adunările publice, astfel încât acestea să poată interzice anumite manifestații sau să impună condiții stricte de desfășurare.
Ministrul a amintit și de creșterea dramatică a infracțiunilor cu caracter antisemit după 7 octombrie 2023, precum și sentimentul de insecuritate resimțit de comunitatea evreiască.
„Obligația statului de a proteja evreii”
Profesorul de drept Steffen Augsberg, autorul unui raport realizat pentru guvernul landului Hessa, consideră că proiectul este compatibil cu Constituția.
Potrivit acestuia, statul german are o obligație constituțională specială de a proteja populația evreiască. El a subliniat totodată că libertatea de exprimare în Germania nu este un drept absolut.
Augsberg a invocat în mod explicit celebra „decizie Wunsiedel” a Curții Constituționale Federale din 2009. În acel caz, judecătorii au considerat constituțională o normă care incriminează glorificarea regimului nazist, argumentând prin responsabilitatea istorică particulară a Germaniei. În opinia sa, actuala dezbatere este comparabilă cu acel precedent.
Poziția Consiliului Central al Evreilor
Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, a mulțumit guvernului landului Hessa pentru inițiativă și a declarat că susține, în principiu, incriminarea negării dreptului Israelului la existență.
Totuși, el consideră că proiectul este formulat greșit. În opinia sa, o astfel de prevedere ar trebui inclusă în articolele Codului Penal referitoare la infracțiunile împotriva statelor străine, și nu în cadrul legislației privind incitarea la ură.
Schuster a subliniat că atacul terorist din 7 octombrie 2023 a reprezentat un moment de cotitură pentru comunitățile evreiești din întreaga lume. În urma masacrului comis de Hamas și alte grupări extremiste, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise în Israel, alte mii au fost rănite, iar aproximativ 250 au fost luate ostatice și duse în Fâșia Gaza. Ulterior a urmat războiul din Gaza, în care zeci de mii de palestinieni și-au pierdut viața în urma operațiunilor militare israeliene.
„Anti-sionismul este vechiul antisemitism”
„Pentru noi nu există o întoarcere la normalitate”, a afirmat Schuster. El a susținut că ceea ce este numit astăzi „anti-sionism” reprezintă, în majoritatea cazurilor, „nimic altceva decât vechea ură împotriva evreilor”. În opinia sa, sloganurile care contestă existența Israelului constituie, în esență, un apel la distrugerea statului evreu.
Dezbaterea continuă
La scurt timp după conferința de presă organizată de reprezentanții landului Hessa, purtătorul de cuvânt al Ministerului Federal al Justiției, Eike Hosemann, a reiterat rezervele guvernului.
El a afirmat că pedepsirea simplă a unor opinii este incompatibilă cu Constituţia Germaniei și a respins comparația cu decizia „Wunsiedel”, pe care a descris-o drept o excepție juridică foarte specială.
Este clar că dezbaterea politică este departe de a se încheia. Pe de o parte se află inițiativa susținută de Bundesrat și de landul Hessa, iar pe de alta rezervele exprimate de guvernul federal privind libertatea de exprimare și constituționalitatea măsurii.
Următorul pas este analizarea proiectului de lege în Bundestag, unde se așteaptă dezbateri aprinse. Nu este exclus ca disputa să ajungă, în cele din urmă, și în fața Curții Constituționale de la Karlsruhe.




















































