Eternul şi fascinantul Bărăgan

Pe cei mai mulţi i-a surprins victoria Urziceniului în faţa Stelei.

Ce uită majoritatea iubitorilor sportului-rege e că avem un campionat slab, în care diferenţa dintre formaţiile primului eşalon sunt aproape insesizabile. Meciul din Bărăgan e doar unul dintre exemplele în acest sens.

Altfel, e de neelucidat cum o echipă care trage la titlu şi adună 7 jucători de la vicecampioana de anul trecut și campioana de acum doi ani n-o scoate la capăt în faţa unor jucători modești, mândri, cei mai mulţi, că familia îi poate vedea la televizor sâmbătă seară, live pe Antena 1, în locul lui Dan Negru ori Cătălin Botezatu.

Ar mai fi o variantă: cea în care antrenorul Stelei nu are nicio treabă cu meseria asta în care licenţele PRO se dau cum se dau. Adică să ai o echipă mult superioară şi să pierzi cu 0-1, asta ar trebui să te pună pe gânduri, domnule Ilie Dumitrescu. Sigur că se pot invoca multe scuze, că se poate da vina pe arbitru, vreme, nivelarea valorilor, ghinion şi zi slabă. E adevărat că nici fotbalul nu e matematică, dar un mare antrenor găseşte soluţii să contracareze alibiurile penibile de după meci.

Ceea ce demisionarul-demis Meme Stoica visa zi de zi, să bată Steaua la Urziceni, a reuşit Tavi Grigore, un fotbalist ajuns antrenor care a adunat mai multe meciuri jucate în Liga 1 decât a văzut la televizor Gigi Becali toată viaţa lui. Apropo de Gigi: a spus imediat după meci că e cel mai mare dobitoc din fotbalul românesc. Mai mult ca sigur aşa e, dar acum e efectul dobitoceniilor făcute an de an. Cauza a fost când s-a dispensat de Hagi, Piţurcă, Lăcătuş şi Olăroiu.