Elon Musk şi vulnerabilitatea presei

Mega-evenimentul anului 2022, petrecerea de Halloween care trebuia să fie organizată la castelul Bran de Elon Musk, unul dintre cei mai influenţi şi excentrici miliardari ai Planetei, la care urma să participe şi starul de la Hollywood, Angelina Jolie, s-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari fake news-uri din ultimii ani. O ştire falsă promovată, însă, cu foarte mare veselie de cea mai mare parte a presei din România.

Un fel de petrecere a avut loc la castel Bran, dar nici o urmă de Musk, Jolie sau alte celebrităţi despre care mass-media a vorbit cu atâta lejeritate că ar fi descins pe pământ românesc. Două zile de isterie mediatică care, în final, s-au încheiat cu scuzele cam subţiri prezentate publicului de către „deontologul” Tolontan. Într-un context politic, social şi militar normal, poate că o asemenea eroare, preluată şi difuzată de către toată presa, ar fi trecut la capitolul gafe, urmând să fie predată mai târziu celor care se mai încumetă să îmbrăţişeze meseria de jurnalist.

România nu traversează, însă, niştre vremuri normale. Mai ales din punct de vedere militar. Cu războiul din Ucraina la graniţă, preluarea şi promovarea unui fake news de către întreaga presă nu poate fi catalogată decât ca o vulnerabilitate a statului român. În vreme de război, manipularea şi dezinformarea sunt arme la fel de puternice precum bombele. Azi, dacă ştii cum să manevrezi presa şi reţele de socializare, poţi să cucereşti o ţară şi fără să tragi niciun foc de armă. 

În cazul de faţă, pare că cineva a vrut să testeze atât slăbiciunea presei din România, cât şi rezilienţa cetăţenilor la intoxicări mediatice. Iar faptul că oficiali din Ministerul de Interne, impunând însă condiţia păstrării confidenţialităţii, au catadicsit abia după două zile să dezmintă intrarea lui Elon Musk în România şi să pună capăt întregii isterii mediatice, indică faptul că autorităţile române au fost mai degrabă complice la acest test la care a fost supusă presa şi cititorii ei.

Au trecut mai bine de doi ani de când, la iniţiativa guvernului condus de fostul liberal Ludovic Orban, în România a început un amplu proces de degradare şi deprofesionalizare a presei. Preluat apoi şi continuat cu foarte mare talent atât de succesorii săi în fruntea Partidului Naţional Liberal, dar şi de social-democraţii de la PSD care, conform reportajelor realizate de Recorder şi Europa Liberă, au devenit nişte veritabili jucători pe piaţa media.

Astfel, cu ajutorul sumelor uriaşe provenite din subvenţia alocată de la bugetul de stat, întreaga presă a fost confiscată de partidele politice, iar singurul actor care ar fi putut să intervină şi să pună capăt acestui atac sângeros la adresa democraţiei este chiar preşedintele României. Care, conform art. 80,  alin. (2) din Constituţia României, este obligat să vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. De aceea, în acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Însă, Klaus Iohannis a preferat să arunce paltonul de mediator pe capota maşinii şi a preluat chiar el ofensiva la adresa presei din România, ameninţând în cel mai mafiot stil jurnaliştii şi surselor lor atunci când aceştia au dezvăluit informaţii care nu au fost pe placul preşedintelui. Cu redacţii întregi anihilate, cu jurnalişti care nu îşi mai pot desfăşura meseria în mod onest, cum să nu fie România o ţintă a războiului hibrid desfăşurat de forţele ruse? Elon Musk a fost doar un balon de încercare.

De asemenea, nici stimabilul domn Eduard Hellvig, actualul şef al SRI, nu s-a deranjat să vorbească despre starea presei din România în discursul său pompos ţinut în faţa studenţilor de la Universitatea Babeş-Bolyai, mai ales că în cadrul serviciului există şi o Divizie pentru Apărarea Constituţiei. Da, poate că în România jurnaliştii care nu răspund comenzilor politice nu cad în mod accidental de la etaj, ca în Rusia, însă strivirea spiritului unui om echivalează tot cu un asasinat.

Dacă episodul Elon Musk nu a fost o operaţiune pusă la cale care chiar de către anumiţi factori din România, interesaţi de vulnerabilizarea şi decredibilizarea presei, atunci cineva va trebui să răspundă pentru acest veritabil atac la adresa securităţii naţionale. Într-o ţară membră NATO, cu un război la graniţă, o asemenea vulnerabilitate este de nepermis. Întăriţi-vă presa!