Eliminarea Şcolii Profesionale încalcă Constituţia României. Trebuie sesizată CCR

Pe lângă multele dezavantaje ale desfiinţării Şcolii Profesionale, există o încălcare flagrantă a Constituţiei României.

FOTO Arhivă

Iată ce spune Constituţia României:

Art. 32 – Dreptul la învăţătură

(1)  Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.

Învăţământul profesional este prevăzut în Constituţie distinct de cel liceal, prin conjuncţia „şi”. Şi învăţământ liceal, şi învăţământ profesional, în categorii distincte, zice Constituţia României.

Legea Învăţământului Preuniversitar, Legea 48/ 4 iulie 2023 (legea Iohannis-Deca), nu ţine cont de această prevedere constituţională.

Articolul 15

(1) Învățământul preuniversitar se desfășoară pe următoarele niveluri:

a) educația timpurie (3 luni-6 ani), formată din învățământul antepreșcolar (3 luni-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;

b) învățământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV;

c) învățământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;

d) învățământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;

e) învățământul postliceal, inclusiv prin învățământul terțiar nonuniversitar, cu durată între 1 și 3 ani.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învățământului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani și pot participa la examenul de certificare a calificării profesionale. În urma promovării acestui examen, absolvenții primesc certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3.

Mai mult, şi articolul 33 din Legea Învăţământului Preuniversitar întăreşte această prevedere:

Art 33

(9) Finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică sau în cea vocațională sau a 4 ani în învățământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în bază unor probe profesionale specifice său a unui examen de certificare a calificării profesionale.

(10) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor.

Nici urmă de învăţământ profesional în Legea Învăţământului Preuniversitar, învățământ prevăzut în Constituţie.

Mai mult, legea prevede că învăţământul liceal tehnologic ţine locul învăţământului profesional, şi acordă absolvenţilor după 3 ani de învăţământ liceal certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3. Ceea ce era atributul Şcolii Profesionale.

Încălcarea Constituţiei este clară. Legea Învăţământului Preuniversitar a eliminat învăţământul profesional din organizarea şcolii româneşti, deşi este prevăzut în Constituţie. Nicăieri în cuprinsul Legii Învățământului Preuniversitar nu se vorbește de învățământ profesional!

Nu este prea târziu, ca la sesizarea persoanelor interesate de bunul mers al şcolii româneşti, CCR să analizeze cele semnalate mai sus, şi să declare neconstituţionale articolele 15 şi 33 din Legea Învăţământului Preuniversitar, pentru o revenire la prevederile constituţionale ale României.

În ce mă privește, voi sesiza Avocatul Poporului, care la rândul său să sesizeze CCR, pentru revenirea Legii Învățământului preuniversitar la prevederile stabilite de Constituție.