După Bac, rata de creştere a PIB potenţial este negativă

Acum câteva zile mă amuzam auzind de la Lucian Isar că România are cel mai mare potenţial de creştere economică din Europa, pe la 5% pe an, “pentru un număr semnificativ de ani”.

În loc de argumente ministrul pentru mediul de afaceri invoca 2-3 clisee: că România este o economie mare, că nu suntem constrânşi de moneda unică europeană s.a.

Poveşti. Petru a înţelege cum stă treaba cu potenţialul de creştere al României trebuie să plecăm de la realitate, nu de la idei abstracte sau de la modele matematice în care acţiunea umană (cu nevoile, constrângerile, stimulentele şi dezideratele ei) este exclusă. Poate că România este o economie mare, dar e mare şi proastă. Şi nu devine eficientă de la sine, doar oamenii o pot eficientiza.

Să nu credem aşadar că PIB-ul cade din cer, după nişte ecuaţii pe care tehnocraţii se pricep bine să le inventeze. Nici vorbă. PIB-ul depinde de cât vor şi sunt capabili oamenii să producă. De “voinţă” am tot vorbit atunci când am spus că în România aproape nimeni nu vrea să acumuleze capital şi să investească pe termen lung; din contră, majoritatea vrea să consume, să dea lovitura, să îşi construiască ceva pe credit. Şi e şi normal, de ce ar sta lucrurile altfel într-o ţară în care fiscalitatea (oricum copleşitoare) se schimbă de la un an la altul, fără ca cineva să avertizeze măcar (vedeţi interviul cu Liviu Voinea)?

Despre putinţă aş vrea să spun acum câteva vorbe. Tocmai ce am văzut notele la Bac. Aproape 60% dintre liceeni nu au trecut. Credeţi că e mult? Este puţin, vă asigur! Din cei care au trecut examenul, probabil jumătate sunt incapabili să gestioneze adecvat o problemă reală de viaţă. Dacă puneţi câteva întrebări elementare multora dintre cei care au absolvit Bac-ul, dar nu din programa pentru Bac, veţi rămâne stupefiaţi de răspunsurile primite. Să nu vă miraţi dacă unii nu vor avea habar ce marcă de automobile are patru cerculeţe pe grila radiatorului, sau vă vor afirma deschis că Franţa este în Europa de Est!

Deci cu cine să crească PIB-ul? Cu tineri care au tocit comentarii la română suficient cât să ia notă de trecere dar, de fapt, sunt incapabili să extragă ideile principale dintr-un text la prima lectură? Generaţiile recente cred că au probleme serioase în a înţelege de ce zboară avionul deşi nu dă din aripi. Mergeţi prin pieţe şi magazine, prin spălătoriile auto (nu zic prin service-uri) şi vedeţi cât de repede şi bine vă înţelegeţi cu prestatorii de 18-25 de ani. Vă previn, unii dintre ei au terminat facultatea.

Examenul de bacalureat arată clar nivelul intelectual şi de efort la care pot ajunge tinerii României. Cea mai mare parte a lor a irosit 4 ani din viaţă “frecventând” liceul. Pentru ei s-au risipit resurse, foarte multe resurse. Din păcate, generaţiile care vin din urmă nu vor putea călca pe urmele generaţiilor trecute, nici la producţie şi nici la furat (vă amintiţi vorba de duh “ăştia nici să fure nu ştie”?!).

Din acest motiv cred că rata de creştere a PIB pe termen lung nu este nici măcar zero, ci negativă. Pentru a fi zero, ar trebui ca generaţiile tinere să prezerve măcar – prin economisire şi abilităţi antreprenoriale – structura de capital actuală. În contextul în care populaţia îmbătrâneşte iar cei mai buni dintre tineri se grăbesc să emigreze. Nu cred că vom avea acest noroc.

Acest text a fost publicat pentru prima dată pe blogul personal al lui Bogdan Glăvan, www.logec.ro şi poate fi accesat aici.