Drona căzută joi seara lângă Brăila, un atac deliberat al Rusiei împotriva unei ţări NATO

Spre deosebire de cazurile anterioare, când drone sau resturi de drone au căzut lângă  graniţa cu Ucraina, ca urmare a interceptării dronelor de către apărarea antiaeriană ucrainiană, drona căzută aseară în România se află într-un loc la 23 de km de graniţa cu Ucraina. După explozia-implozia dronei, este greu de spus ce misiune avea la o depărtare  aşa de mare în interiorul României, ţară NATO.

Este armata română incapabilă să apere teritoriul ţării?

Prima întrebare, de ce România nu este în stare să controleze graniţa cu Ucraina şi să intercepteze drone care intră pe teritoriul României. Probabil zboară foarte jos, sub plafonul de observare al instalaţiilor radar. De aceeaşi problemă s-au lovit şi ucrainienii, dar este de presupus că altele sunt capacităţile de observare şi interceptare ale unei ţări NATO, spre deosebire de Ucraina.

În contextul actual, în care Putin este la limita rezistenţei, după masacrul de la Crocus, se poate bănui că este în stare de orice, pentru a şantaja NATO. De exemplu prin testarea vigilenţei ţărilor NATO la incursiuni de rachete şi drone.

Zilele trecute, o rachetă rusească a intrat în  spaţiul aerian al Poloniei timp de 39 de secunde, şi n-a fost doborâtă de apărarea antiaeriană poloneză.

Zona în care a căzut drona rusească joi seara, lângă Brăila,  este nelocuită, probabil aleasă special pentru a nu provoca pierderi prea mari, şi în special nu pierderi de vieţi omeneşti care ar fi ridicat scandalul la cote înalte.

Rusia a vrut două lucruri: să testeze capacitatea României de a se apăra, şi să dea un avertisment ţărilor NATO, că nu au graniţe invincibile la rachetele şi dronele Rusiei.

Într-o situaţie similară în trecut, România l-a chemat pe ambasadorul Rusiei, i-a transmis protestul guvernului român şi atât. Cum să nu-şi ridice tupeul Rusia la alte cote, mai înalte?

În acest context, varianta unei drone scăpată de sub control, care ajunge la 23 de km de graniţa României, este exclusă. Mai ales că a şi fost distrusă de cei care o controlau,  pentru a nu se afla și analiza  aparatura de spionaj sau de distrugere aflată la bord.

Rusia vrea să şantajeze România în legătură cu baza NATO de la Kogălniceanu

Militarii ştiu dar nu vor să sperie populaţia ce s-ar întâmpla dacă astfel de drone cu explozibil la bord ar cădea în Brăila, Galaţi sau Tulcea, peste clădiri sau în zone intens locuite. Peste unităţi militare, şcoli, spitale.

Până acum, dronele ruseşti care au intrat în România ar fi putut ajunge fără probleme în oraşele mari de lângă graniţa cu Ucraina. Doar că Rusia vrea, deocamdată, să avertizeze şi să sperie autorităţile şi populaţia, ce o aşteaptă dacă face în continuare jocul  „naziştilor” de la Kiev.

Ce ar trebui să facă NATO

Să nu mai accepte în viitor ca rachete sau drone să se apropie de graniţele unor ţări NATO şi, cu acordul Ucrainei, să le doboare în spaţial aerian al Ucrainei sau deasupra Mării Negre. Nu cred că Ucraina s-ar opune, dacă interceptarea s-ar produce în zone nelocuite din Ucraina, pentru a nu periclita populaţia sau obiective militare şi civile din Ucraina.

Rusia nu are de ce să protesteze, Ucraina este o ţară liberă şi suverană, poate face ce doreşte prin acorduri bilaterale cu ţări NATO, sau chiar cu NATO.

Este o chestiune de minute, ca o rachetă sau dronă care se apropie de granitele unei țări NATO, să cadă într-un oraş mare din România sau Polonia şi să producă distrugeri mari, inclusiv de vieţi omeneşti. Cu așa ceva nu este de joacă.

Este momentul ca Preşedintele şi Guvernul României să solicite NATO trecerea la această nouă etapă de apărare, în care să fie inclus şi spaţial aerian al Republicii Moldova, de asemeni o ţară suverană şi independentă care poate decide ce doreşte pentru apărarea teritoriului său.