Donald Trump și suveraniștii, în sens invers cu mersul istoriei. Protecţionism vs globalism
0Situaţia actuală în care se află administraţia americană demonstrează faptul că Trump n-a înţeles nimic din evoluţia societăţii şi economiei mondiale. Nici nu-i de mirare la un samsar imobiliar, fără cultură economică şi filosofică. Căruia puterea îi ia minţile, în mod automat.
Deficitul bugetar imens de azi al Americii este cauzat de faptul că a consumat cu mult peste posibilităţi, de zeci de ani. Adică s-a întins mai mult decât îi permitea plapuma. În opoziţie, UE a consfinţit prin tratatul de la Maastricht că ţările din UE nu au voie să depăşească un deficit de 3% din PIB. Cine a avut dreptate? UE, bineînţeles!
Dacă banii americani au fost cheltuiți cu folos, sau nu, va stabili istoria.
Și argumentul lui Trump ca Europa, China și alte țări au „jumulit” America, profitând de „bunăvoința” ei este ridicol. Adică americanii au fost, decenii la rând, niște fraieri, s-au lăsat păcăliți de alte țări!
Trump a susținut chiar că UE a fost „formată pentru a înșela Statele Unite” când și-a anunțat tarifele în „Ziua Eliberării”.
UE reacționează: „americanii nu au facut asta din bunătatea inimii lor. Ati beneficiat în ultimii 70 de ani”.
Protecţionismul lui Trump e o prostie, în contrasens cu evoluţia umanităţii
Soluţia pentru America este reducerea cu cap, după analize şi consultări, a cheltuielilor de funcţionare a statului. Nu protecţionismul, manifestat deocamdată prin războiul comercial declanşat de Trump.
Deja americanii dovedesc că înţeleg mai bine mersul umanităţii, şi Trump se prăbuşeşte în sondajele de opinie privind încrederea americanilor în administrația sa.
Profesorul universitar Cristian Păun explică într-o postare pe facebook cât de nociv este protecţionismul. Suveranistii, izolationastii, cei care sunt împotriva UE, ar trebui să citească cu atenţie şi să înţeleagă ce spune profesorul Cristian Păun. Dacă merg ca berbecii, cu capul înainte spre prăpastie, fără să încerce să înţeleagă, vor avea soarta lui Trump, care se conturează deja în manifestaţiile populaţiei şi aprecierile presei americane.
Iată ce spune profesorul Cristian Păun
„Protecționismul este una dintre formele cele mai brutale și mai rudimentare forme de intervenție în economie. Pentru că încalcă principii economice fundamentale, este mereu o fundătură. Este opusul cooperării sociale care se află în spatele oricărei acțiuni economice. Este violent și agresiv, cu conflicte și război în spate. O acțiune politică, complet opusă acțiunilor economice”.
Este ce face Trump acum, dar şi Putin. Vor să izoleze ţările lor de restul economiei mondiale, pe principiul „autosuficienţei”. Cine crede că după zeci de ani de globalism, adică de mobilitate a oamenilor, ideilor, mărfurilor, tehnologiilor, digitalizării, resurselor financiare, care au adus bunăstare şi o creştere a nivelului de trai în ţările care admit globalismul, mai poate fi oprită tendinţa de globalism, nu înţelege nimic din lumea în care trăim.
Un singur exemplu pe care îl ştim. România avea în 1990 un PIB de 50 de miliarde euro. Astăzi are un PIB de aproape 350 de miliarde euro, de 7 ori mai mult în 35 de ani. Fără asocierea la UE n-am fi beneficiat de o astfel de creştere spectaculoasă a PIB-ului, de o sursă de venituri de 100 de miliarde euro de la UE, vizibile în dezvoltarea infrastructurii, a sectorului imobiliar, comercial, auto şi în mai toate domeniile activităţii umane. Nivelul de trai a crescut în România în mod corespunzător, de ar fi să-l măsurăm prin condiţiile de locuit, mijloacele de transport, supermarcheturile pline, dar şi prin concediile în străinătate la care au acces tot mai mulţi români.
Spune profesorul Cristian Păun:
„De când am descoperit schimbul și banii, comunitățile și națiunile s-au specializat în producție. Au ales să facă doar acele bunuri pentru care au avantaje competitive și comparative reale și care, odată produse (cu clienți și profit în spate, evident) permit tuturor să cumpere mai multe produse din celelalte pe care nu le pot și nu merită să le producă. Când acționăm economic, producem mereu pentru schimbul cu ceilalți, nu încercăm niciodată să ne consumăm timpul (limitat și liniar) pentru a produce cât mai multe din cele necesară pentru traiul nostru. Este anti-economic să faci acest lucru. Este economic se devii cel mai bun într-un domeniu și să cauți să produci și să vinzi suficient de mult altora, ca să poți poți cumpăra de la alții. Din vecinătatea ta sau de peste mări. Doar așa prosperi. Efortul tău trebuie să fie concentrat pe ce poți produce tu mai bine decât alții, pentru a avea suficiente resurse să intri în schimburi și să cumperi de la alții.”
Putin şi Trump vor exact contrariul, „autosuficienţa”. Trump vrea ca marile companii americane să revină în America, deşi interesele economice şi comerciale le-au dus în alte ţări, americanii să cumpere doar maşini produse în America, tot comerţul să se reducă la ce se produce în America. De aici şi taxele şi tarifele care îşi propun să gâtuie comerţul Americii cu alte state. Trump nu are studii de economie, nu a înţeles nimic din economia mondială. Experienţa sa de samsar imobiliar nu-i permite să citească şi înţeleagă noile realităţi pe care se bazează economia mondială.
UE a fost creată pentru ca un număr de ţări să-şi pună la un loc resursele umane şi materiale, să beneficieze de scutiri de taxe şi tarife în comerţul reciproc, de banii ţărilor mai bogate, de tehnologiile şi experienţa ţărilor componente, astfel încât țările mai sărace să progreseze şi ele mai rapid până la a ajunge din urmă ţările bogate. România a primit de la UE de trei ori mai mulţi bani, comparativ cu ce a contribuit. Evenimente dificile, precum pandemia, războiul din Ucraina, demonstrează cât de utilă este asocierea ţărilor pentru ca, împreună, să facă faţă mai uşor evenimentelor nedorite.
Profesorul Cristian Păun:
„Al doilea principiu pe care îl încalcă protecționismul este cel al CONCURENȚEI. Protecționismul pune între paranteze concurența. O consideră ceva periculos pentru prosperitate și dezvoltare. Nu îi înțelege esența și rolul vital pentru societate. În absența concurenței, consumatorii au de suferit. Primesc mai puțin de banii pe care îi cheltuiesc. Pentru care au muncit inițial pe brânci. Calitate mai proastă, prețuri mai mari. Când concurența este pusă între paranteze, antreprenorii protejați se culcă pe o ureche. Întorc protecția în favoarea lor. Fiind protejați, capătă o putere suplimentară și păguboasă din mâna politicianului (cu care se înțelege foarte bine). Cartelul dintre producători și politicieni care înflorește la umbra protecționismului este extrem de nociv pentru societate și economie”.
În absenţa concurenţei, producătorii îşi permit să-şi bată joc de cumpărători. Le vând produse de proastă calitate, la preţuri care depăşesc cu mult valoarea produselor, pentru că cumpărătorii nu au alternative, nu au alţi producători ai aceluiaşi produs la care să apeleze.
Cumpărătorii americani cumpără maşini produse în Europa, pentru că raportul calitate/preţ este mai bun, în unele cazuri, pentru maşinile europene. Dar samsarii imobiliari nu pot înţelege aşa ceva.
Profesorul Păun:
„Al treilea principiu pe care îl încalcă protecționismul este cel al LIBERTĂȚII de alegere. Este un gard. O sârmă ghimpată pentru consumatori sau pentru anumiți producători aflați pe diferite poziții în lanțurile de valoare. Când nu poți alege dintre un bun local sau unul străin, ți se refuză opțiuni. Nu mai alegi tu. Nu mai poți să îți urmărești liber scopurile pe care ți le-ai propus și pentru care ar trebui să ai libertatea de a alege mijloacele adecvate, fie și ele ”străine”. Alocarea resurselor în societate este puternic distorsionată, cu efecte directe în prețuri și în calcul. Ca orice intervenționism brutal, produce un haos care sărăcește, nu îmbogățește”.
„Autosuficienţa” promovată de Trump şi Putin, războaiele comerciale sau războaiele reale încalcă libertatea oamenilor de a alege ce se potrivește mai bine intereselor lor şi/sau ale firmelor lor. Decid alţii pentru ei, ce şi de unde să cumpere. Dar cei care suportă consecinţele, uneori nefaste, sunt oamenii lipsiţi de libertatea de a alege.
Toate aceaste diferenţe între protecționism şi globalism ar trebui studiate din şcoală şi la universităţi, pentru ca oamenii să înţeleagă avantajele şi dezavantajele celor două curente sociale. Dacă nu se face aşa ceva, în mod conştient şi deliberat, ne trezim cu alegătorii incompetenţi care votează conducători incompetenţi, precum Trump, Călin Georgescu sau alţii.
Există riscul ca, după alegeri, România să se întoarca în CAER si Pactul de la Varșovia, in cazul în care candidații pro ruși vor câștiga alegerile. Alegătorii trebuie să cântărească cu grijă ce vor pentru viitorul lor și al copiilor lor.
Se încarcă comentariile...
