De ce ideea unei explozii a preţurilor este falsă

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii, Mihai Tănăsescu, şi-au exprimat încrederea în politicile fiscale ale Guvernului. Chiar dacă vor fi înregistrate unele mici creşteri de preţuri, acestea vor fi amortizate în final, iar românii nu vor resimţi o scădere a puterii de cumpărare.

Nici nu apucaseră bine să se încheie discuţiile dintre cabinet şi Fondul Monetar Internaţional cu privire la politicile fiscale pe care va fi construit bugetul de anul viitor, că o serie întreagă de aşa-zişi analişti, oameni politici şi băgători de seamă au şi început să proorocească o adevărată apocalipsă a majorărilor de preţuri. Conform acestora, cele câteva taxe şi impozite pe care cabinetul doreşte să le introducă anul viitor vor produce un efect de-a dreptul devastator, generând un puseu inflaţionist care îi va aduce pe români în sapă de lemn.

Nimic mai fals, după cum demonstrează adevăraţii specialişti. BNR spre exemplu, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, a dezminţit cât se poate de ferm ipoteza că schimbarea modului de calcul al accizei, noua taxă pe litrul de motorină şi benzină sau impozitul pe piscine, stâlpi şi alte asemenea construcţii speciale ar putea să producă majorări de preţuri semnificative. Guvernatorul a făcut în acest sens trimitere la analizele şi scenariile pe care Banca Centrală le-a făcut pentru a testa impactul măsurilor fiscale preconizate de către cabinetul Ponta, precizând că rezultatul acestora asupra inflaţiei este de-a dreptul neglijabil, în condiţiile în care se situează la numai 0,2%. Mesajul său a fost ulterior întărit şi de către purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Adrian Vasilescu.  

Mai mult, guvernatorul BNR a ţinut să îşi exprime încrederea în politicile fiscale ale Guvernului. Astfel, guvernatorul a precizat că ”dozajul” măsurilor fiscale pe care guvernul urmează să le implementeze este echilibrat, apreciind totodată eforturile pe care cabinetul le-a făcut pentru a convinge partenerii internaţionali de justeţea variantei propuse prin proiectul de buget. ”Mi se pare o soluţie, ca dozaj, destul de echilibrată. Ştim cât de greu s-a ajuns şi la ea", a spus Isărescu. 

De aceeaşi părere este şi Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii. „Cred că pregătirea bugetului pe 2014 - aşa cum a fost ea anunţată de curând, pe care o văd ca pe o politică fiscală bugetară prudentă cu o continuitate a consolidării fiscale, dar cu o alocare mai mare de resurse către investiţii, către noi proiecte - arată un tip de comportament care poate să creeze o anumită stabilitate în perioada următoare”, susţine Tănăsescu.

Mai mult, vicepreşedintele BEI combate şi teza conform căreia introducerea de noi accize la carburanţi şi indexarea accizei cu inflaţia vor conduce la creşteri de preţuri la combustibili. "Există rezerve în cadrul fiecărei companii ca o astfel de măsură să nu conducă neapărat la o creştere de preţuri”, a afirmat Tănăsescu, care susţine totodată că introducerea impozitului pe contrucţiile speciale reprezintă un pas pozitiv în perspectiva extinderii bazei de impozitare, prin eliminarea excepţiilor actuale la Codul Fiscal.

Nu trebuie însă să fii neapărat guvernator de Bancă Naţională sau vicepreşedinte al BEI ca să îţi dai seama că ipoteza unei explozii a preţurilor este falsă. Este suficient să arunci o privire asupra realităţilor din economia românească şi să ai câteva cunoştinţe minime despre cum funcţionează legea cererii şi a ofertei ca să realizezi că pur şi simplu scenariul unei inflaţii substanţiale nu se susţine.

Chiar dacă s-au făcut paşi substanţiali pentru refacerea puterii de cumpărare a populaţiei după măsurile de austeritate extremă luate de către guvernările PDL, românii sunt încă departe de a o duce bine. Iar problemele financiare cu care încă mulţi dintre cetăţenii acestei ţări se confruntă se traduc din punct de vedere economic într-un nivel al consumului destul de scăzut.

Or, în asemenea condiţii, a scumpi produsele şi serviciile ar însemna sinucidere curată pentru orice comerciant sau prestator de servicii, motiv pentru care este de anticipat, aşa cum spune în esenţă şi Mihai Tănăsescu, ca aceştia să prefere să amortizeze costurile mai mari cu transportul, reducându-şi propria marjă de profit. Ca urmare, preţul final nu va cunoaşte o creştere semnificativă.

Mai mult, dacă este să judecăm obiectiv, costurile cu transportul nici măcar nu ar trebui să se majoreze foarte mult. Şi aceasta din două motive. Primul vizează modul în care inflaţia a evoluat în ultimul an. Deşi am avut o creştere a preţurilor la benzină şi motorină, inflaţia s-a redus în mod constant, BNR ajungând să îşi revizuiască prognoza pentru acest an de la 3,1 la 1,8. Al doilea motiv este legat efectiv de impactul noilor taxe asupra preţului carburanţilor. Dacă în prezent acesta se situează undeva la 5,5 lei, chiar şi considerând că întregul cost al accizelor se va reflecta în preţul la pompă, nu se înregistrează decât o creştere de 3 bani pe litru.     

Nici în ceea ce priveşte impozitul pe construcţiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, nu se susţine ipoteza unei majorări semnificative a preţului final. Şi de această dată, este de presupus că legea cererii şi a ofertei va acţiona ca un factor limitator al eventualelor creşteri de preţuri, în contextul în care piaţa de energie înregistrează un surplus substanţial de producţie. În plus, cabinetul a implementat deja măsuri speciale de protecţie a consumatorilor vulnerabili.

În sfârşit, chiar dacă vor fi înregistrate unele creşteri de preţuri, acestea vor fi amortizate în final, iar românii nu vor resimţi o scădere a puterii de cumpărare. Şi aceasta pentru că, la fel ca şi în 2012, guvernul a luat toate măsurile pentru a pregăti cum trebuie noul an agricol. Au fost efectuate plăţi anticipate în valoare de 500 de milioane de euro, a fost redus costul apei pentru irigaţii, s-au distribuit subvenţiile, s-au construit depozite pentru legume şi fructe etc. Altfel spus, s-au creat toate premisele pentru ca România să aibă o producţie agricolă bună, şi să înregistreze astfel o scădere a preţurilor la alimente, care va compensa eventuale creşteri la alte categorii de produse.

Concluzia nu poate fi aşadar decât una singură. Nu există niciun motiv pentru a ne teme că 2014 ar putea să aducă o explozie a preţurilor.