Cum o fi ajuns Inspecţia Judiciară în 19 decembrie 2019?!

Recent, opinia publică a aflat despre începerea unei acţiuni disciplinare a Inspecţiei Judiciare împotriva preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Iulia Cristina Tarcea. Nu comentez motivele care au stat la baza acestei acţiuni, dar nu pot să nu mă gândesc ce faţă o fi făcut înalta judecătoare când a citit documentul trimis de Inspecţia Judiciară! O fi crezut că a venit iar Moş Crăciun!

În România ultimilor ani se întâmplă tot felul de ”minuni” comise de funcţionari înalţi din instituţii importante ale statului, iar unele dintre ele nu se încadrează nici în regula nescrisă a celor trei zile, adică să dispară ca şi cum n-ar fi fost. De obicei aceste ”minuni”, corect spus greşeli grave, odată comise, nu mai sunt îndreptate de către cei care le-au făcut. Nu contează că ele s-au produs din neatenţie, din incompetenţă sau din prostie. Busuiocul rămâne nedres!

Acum câteva zile, opinia publică a aflat despre începerea unei acţiuni disciplinare a Inspecţiei Judiciare împotriva preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Iulia Cristina Tarcea. Nu comentez motivele care au stat la baza acestei acţiuni, dar nu pot să nu mă gândesc ce faţă o fi făcut înalta judecătoare, când a citit documentul trimis de Inspecţia Judiciară! Document care este datat nici mai mult, nici mai puţin decât 19 decembrie 2019, iar noi suntem abia în ianuarie, la început de an, nu la sfârşit de an!!! O fi crezut că a venit Moş Crăciun mai devreme, dar mai degrabă cred că venise Moş Gerilă!

Tot în această lună, ianuarie 2019, aceeaşi instituţie, Inspecţia Judiciară, a declanşat şi acţiunea disciplinară faţă de procurorii care lucrau la Dosarul 10 august-Piaţa Victoriei. În acest dosar se pare că minunea cercetărilor a ţinut mai puţin de şase luni, iar românii care sperau că Justiţia va face lumină în acest dosar, ţinând cont de evenimentele grave întâmplate şi de numărul mare de victime care au depus plângeri la Parchetul Militar, îşi pierd speranţa şi cred tot mai mult că vinovaţii adevăraţi vor scăpa nepedepsiţi ca şi în alte dosare grele, care trenează de zeci de ani. Deocamdată, nu ştie nimeni ce se va întâmpla în Dosarul 10 august, dacă se vor mai face cercetări şi ce procurori se vor mai ocupa, dacă are cineva curajul să o facă, să îi aducă în instanţă pe vinovaţi şi dacă se va face sau nu dreptate.

Astfel, căutând pe site-ul Inspecţiei Judiciare un comunicat, o informare, o ştire privind declanşarea acţiunii disciplinare faţă de procurorii militari care fac cercetări în Dosarul 10 august-Piaţa Victoriei, comunicat pe care nu l-am găsit, de altfel, am dat peste un alt comunicat, care mi-a atras în primul rând atenţia prin data la care a fost emis!!!

Priviţi data acestui document emis de Inspecţia Judiciară şi judecaţi, ce părere aveţi? Eu am numărat lunile anului abia început, 2019 şi încă nu am ajuns în decembrie. Oricum aş număra, tot nu am ajuns în decembrie 2019!!!

Cum o fi ajuns, însă, Inspecţia Judiciară în 19 decembrie 2019???!!!

”Comunicat de presă EXERCITARE ACŢIUNE DISCIPLINARĂ Bucureşti, 19 decembrie 2019 – Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu şi nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f) şi o) din Legea nr. 303/2004.”... inspectiajudiciara.ro - Comunicate de presă.

Acum, nu ştiu dacă în cazurile când documentele sunt datate greşit mai sunt valabile, dacă se pot rectifica şi emise alte documente scrise corect, dacă mai sunt sau nu luate în considerare ori pot fi contestate într-un fel sau altul? Ce efecte juridice produc? Dacă nu mă înşel, acum câtva timp, a avut loc o întreagă dispută între ministrul Justiţiei, Tudorel Toader şi procurorul general Augustin Lazăr pe marginea unor documente datate greşit.

Pe de altă parte însă, mersul justiţiei în România şchioapătă din ce în ce mai tare, stârnind numeroase nemulţumiri şi proteste venite atât din partea opiniei publice, din partea societăţii civile, din partea oamenilor politici şi a legiuitorilor, din partea magistraţilor, care acuză tot felul de presiuni şi ingerinţe ale politicului. Şi victimele legilor strâmbe protestează, dar nu sunt băgate de nimeni în seamă. Ca să nu mai vorbim despre valul de critici venit din partea oficialilor UE.

Din păcate, la ora actuală, cetăţenii de rând sunt îngroziţi de valurile de infracţionalitate, criminalitate, tâlhării care nu încetează să terorizeze societatea  românească, în timp ce autorităţile nu găsesc soluţii credibile şi eficiente pentru diminuarea fenomenului. Cum trăgea semnalul de alarmă un judecător, afirmând că, în ultimul timp, ajung tot mai puţine dosare penale în instanţele de judecată, în timp ce la secţiile de poliţie se adună tot mai multe plângeri ale românilor victime ale infracţionalităţii în creştere.

Dar cine stă să numere plângerile de la Poliţie, câte sunt, ce infracţiuni reclamă, cum sunt rezolvate, în cât timp, câte dintre ele ajung în instanţe şi câte se clasează cu autor necunoscut? Cert este că majoritatea cetăţenilor a ajuns să se teamă de infractori atât pe stradă, cât şi acasă, în mijloacele de transport, în şcoli, în locurile publice!