Cum îşi va asigura securitatea Europa, dacă Trump revine la Casa Albă şi retrage America din NATO?

Nu este nimic nou că Trump a susţinut în precedentul mandat retragerea Americii din NATO, după principiul „America First”. Noroc cu oamenii influenţi din jurul său care l-au convins că este o opţiune greşită. Mai mult, Congresul American a votat o lege care interzice preşedintelui să retragă America din Alianţe, precum NATO, fără aprobarea a două treimi din senatori, ori prin adoptarea unei legi de către Congres.

Ce crede Trump despre NATO

În concepţia lui Trump, America nu trebuie să-şi cheltuiască fonduri importante, prin NATO, pentru apărarea altor ţări. Acele fonduri ar fi mai utile poporului american.

Mai nou, republicanii din Congresul American care îl susţin pe Trump, au blocat ajutorul de 106 miliarde de dolari cerut de preşedintele Biden pentru  Ucraina şi Israel. Ucraina este într-o stare de război proastă, pentru că nu mai are muniţie şi rachete pentru apărarea antiaeriană a ţării.

În Europa, Viktor Orban, premierul Ungariei, joacă rolul lui Trump. Se opune unui ajutor European de 50 de miliarde euro pentru Ucraina.

Întrucât oficialii şi consilierii lui Trump, care l-au convins să nu plece din NATO, nu mai sunt acum pe funcţii la Casa Albă, Trump, ales preşedinte, îşi va duce la capăt planul conceput încă din mandatul trecut: retragerea Americii din NATO, OMS, alte organizaţii internaţionale, după argumentul că America nu mai trebuie să-şi piardă resursele pentru interesele altora. Sigur că o astfel de poziţie va găsi un segment important de susţinători în electoratul american. Ce se va întâmpla cu securitatea mondială dacă Rusia şi China vor constitui un pol de putere, ce va ameninţa, în timp, şi securitatea Americii, este prea complicat şi îndepărtat pentru înţelegerea alegătorilor americani.

În cazul unui nou mandat, Trump a anunțat că se va retrage cu adevărat din NATO și vă încheia „un acord de pace” cu Rusia, fără a consulta UE sau Ucraina. Acest acord ar fi încheiat după încheierea războiului ucrainean.

Ce urmează dacă Trump câştigă alegerile în America?

Şeful Armatei Belgiei, amiralul Michel Hofman, Boris Pistorius, ministrul Apărării din Germania, din ce în ce mai mulţi specialişti şi experţi în securitate avertizează Europa să se pregătească de un posibil atac al Rusiei imptriva unor ţări din NATO, printre care şi România.

Sosit în România, pentru o vizită la trupele țării sale desfășurate aici, șeful Armatei Belgiei, amiralul Michel Hofman, a declarat pentru un post tv  că trebuie ca Europa să se pregătească de un atac. Înaltul ofițer belgian spune că Rusia intenționează să înceapă o nouă agresiune în paralel cu războiul deja în desfășurare în Ucraina. Ce surse o fi având amiralul Hofman, nu se ştie. Dar poziţia de şef al armatei Belgiei ne obligă să privim cu atenţie la ce spune.

Publicaţia germană „Bild” citează surse dintr-un serviciu de informații al unei țări europene,  conform cărora Putin e tentat să testeze o nouă strategie, urmând ca atacul împotriva unor ţări NATO să fie lansat imediat după alegerile prezidențiale din Statele Unite, mai ales dacă vor fi câştigate de Trump. Este clar că perioada de tranziţie de la un preşedinte la următorul înseamnă şi un vid de putere în America, când preşedintele pierzător nu se vede îndreptăţit să ia decizii majore privind securitatea mondială.

Ce trebuie să facă Europa?

Să se pregătească şi pentru varianta când Trump câştiga alegerile şi retrage America din NATO. Se văd deja pregătiri, ţări din NATO cumpără deja 1000 de rachete Patriot, pe care plătesc miliarde de euro. România cumpără şi ea 200 de rachete Patriot, pe care plăteşte un miliard de euro. Timpul este foarte scurt, şi nu ştiu dacă există deja un grup de lucru, la nivelul UE, care analizează consecinţele ieşirii Americii din NATO, în cazul în care Trump câştigă alegerile. Dacă nu există, el trebuie imediat constituit, să evalueze ce trebuie să facă ţările din UE pentru a-şi asigura singure securitatea, cu ce costuri, şi de unde vor fi luaţi  banii.

România pare că a înţeles aceste riscuri legate de NATO, dacă a alocat 2,5% din PIB pentru înarmare, şi cumpără echipamente militare de tipul rachetelor Patriot.

Nu trebuie subevaluată obsesia lui Putin pentru pedepsirea ţărilor care au ajutat Ucraina, România printre ele, inclusiv cu agresiune militară.

E adevărat că Rusia şi-a epuizat în mare măsură arsenalul de arme şi numărul de militari activi în armată, dar nu trebuie subapreciată capacitatea de a îndrepta spre armată o treime din veniturile sale, sub conducerea dictatorială a lui Putin. Cu ce sacrificii pentru poporul rus, nu mai contează. 

În concluzie, problema asigurării securităţii Europei, în cazul în care Trump, ajuns din nou la Casă Albă, decide să retragă Americă din NATO, este prea importantă pentru a fi amânată până vedem dacă Trump câştigă, sau nu, alegerile prezidenţiale.