Cum înveți să fii român? Pledoarie pentru educația limbii și culturii române pentru copiii din Diaspora

Dacă locuiești într-o țară străină, merită să îți înveți sistematic copilul să vorbească limba natală? Răspunsul nu este simplu, dar merită căutat cu atenție.

Au fost generații de români emigranți, supărați pe țara din care au fost nevoiți să plece, care au rupt legătura cu ea și au căutat să se integreze cât mai mult, iar copiii lor au fost doar «de origine română», dar au crescut că italieni sau spanioli. Legătura lor cu Romania a rămas una simbolică.

Pentru părinții mai noi, se aude des că limba română nu este folositoare, că este mai bine pentru copil să învețe bine limba locala și limbi internaționale. Pentru română sunt suficiente conversațiile din familie, dar nu există nici o utilitate a unui studiu serios al limbii.

Să aibă dreptate? Articolul de față vă demonstra că nu. Sunt mai multe argumente, valoarea cognitivă a plurilingvismului, importanța identitară a limbii, dar și utilitatea practică, pe piața muncii.

Despre avantajele dezvoltării copilului într-un mediu plurilingvistic se scrie din ce în ce mai mult. Noile generații sunt cel puțin bilingve, iar adăugarea limbii natale, româna, nu face decât să le dezvolte abilitățile de gândire și de comunicare.

Dar limba română, daca rămâne doar la nivelul familiei, în special în relație cu bunicii, tinde să se transforme într-un muzeu individual al satului, într-o plimbare prin trecut. Studiul sistematic al limbii și culturii române duce, dimpotrivă, la înțelegerea și practicarea limbii ca un tezaur viu.

Legăturile cu țara, înțelegerea și punerea în lumină a rădăcinilor, fac să fie posibile rânduri noi de aripi pentru copil. Serbarea obiceiurilor românești, mersul cu colindul, purtatul costumului popuplar, mersul la biserică, cunoașterea istoriei, geografiei și literaturii române, sunt toate izvore de bucurie și de dezvoltare personală. Altfel spus, este păcat că un părinte să îi refuze copilului toate aceste daruri native.

Am auzit și teza protejării copilului de prea multa informație. Deja merge la scoală în țara adoptivă, de ce să îl mai obosesc cu școala românească în week-end sau seara? Este o falsă dilemă, un copil care își înțelege bine identitatea este mai ușor de integrat decât unul care trăiește într-o iluzie a lipsei de rădăcini. Pentru aceasta trebuie însă și școala să aibă grijă să nu rămână în zona amintirilor și a nostalgiei. În limba română se pot desfășură cursuri de știință, de dezvoltare a creativității, de arte, și multe altele, care să integreze limba română în imediatul funcțional al copilului.

Un alt avantaj este socializarea cu ceilalți vorbitori nativi. Un grup mare de posibili prieteni, la care se adaugă cei din țară, cu care te înțelegi altfel daca vorbești corect românește și, mai ales, dacă ai un minim de repere literare, istorice, geografice etc Vorbești aceiași limbă cu ei, la propriu și la figurat.

Dar de ce să păstrezi legătură cu țara, daca ești plecat? Este o întrebare la care ultimii ani au adus răspunsuri noi. Pandemia a adus la o migrație economică neașteptată, de la Sud la Nord. Comunitățile cele mai mari de români nu mai sunt în țările tradiționale de emigrație, Italia și Spania, ci în Germania și Marea Britanie. Unui copil care știe bine română, pe lângă italiană sau spaniolă, îi vă fi mult mai ușor să se integreze în noua țară.

De asemenea, mulți români au fost nevoiți să se întoarcă în țară. Cine ar fi crezut, acum câțiva ani? O mare problemă este integrarea școlară a copiilor, iar aici diferența este clară în favoarea celor care au învățat serios limba română în Diaspora.

O a treia posibiliate este ca, în viitor, copilul ajuns adult să aibă nevoie de limba română la serviciu. Țările din Uniunea europeana sunt din ce în ce mai legate economic, iar posturi în două țări, pentru vorbitorii ambelelor limbi, sunt din ce în ce mai multe. Piața muncii încurajează, în mod clar, vorbirea corectă a limbii materne. 

În concluzie, având în buzunar rădăcinile lingvistice și culturale ești mai bogat, oriunde ai fi în lume. Iar statul român are nevoie urgent de un program de păstrare a identității pentru copiii români din Diaspora, daca vrem ca România, așa cum este astăzi, să mai existe.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Conferință susținută în cadrul atelierului Cultura e civiltà romena/ Cultura și civilizația românilor, organizat la Calascibetta, Sicilia, Italia de Asociazia DOGILAC ODV, președinte Dorica Orzan, în parteneriat cu federația CSVETNEO, 23-24 septembrie 2023.