Foto „Bine ai venit acasă, Măria Ta”. Nicușor Dan, discurs emoționant la repatrierea rămășițelor ultimului domnitor al Moldovei
0Preşedintele Nicuşor Dan a ținut un discurs duminică, 9 noiembrie, la Cotroceni, în cadrul ceremoniei de repatriere a rămăşiţelor pământeşti ale ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka.
Acesta a declarat că istoria nu începe cu noi înşine, remarcând că prea des, în modul în care noi percepem istoria, insistăm pe rupturi, pe sincope, fără să punem accentul pe continuitate, apreciind că este necesar să vedem rădăcina unor moduri în care acţionăm ca societate azi.
„Cred că trebuie să folosim orice ocazie, şi mai ales unele comemorative cum este cea de azi, pentru a ne spune nouă înşine şi celor de lângă noi că istoria nu începe cu noi înşine.
Şi cred că prea des, în modul în care noi percepem istoria, insistăm pe rupturi, pe sincope, pe acele schimbări din istorie care au fost 1821, 1848, 1859, 1866, 1918 şi toate celelalte, fără să punem accentul pe continuitate, pentru că, aşa cum limba este o creaţie la care mulţi oameni care de-a lungul timpului au gândit şi s-au raportat la lume într-un anume fel, aşa şi o societate şi modul în care este administrată o societate au rădăcini adânci din modul în care acum mulţi ani nişte oameni au gândit cum să o administreze.
Şi e important deci să vedem aceste continuităţi şi să vedem rădăcina unor moduri în care acţionăm ca societate azi”, a afirmat preşedintele cu prilejul aducerii în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale domnitorului Moldovei Grigore Alexandru Ghyka, ultimul domnitor al Moldovei înainte de Unirea din Ianuarie 1859.
El a amintit că construcţia României moderne a început înainte de Ianuarie 1859.
Preşedintele a menţionat câteva decizii importante pe care domnitorul Ghyka le-a iniţiat sau la care a participat: abolirea cenzurii, iniţierea unor unităţi medicale specializate, maternitatea, înfiinţarea şcolii de ingineri de drumuri şi construcţii, reforme sociale îndrăzneţe, abolirea robiei ţiganilor, înfiinţarea Jandarmeriei, care a fost o instituţie pentru pacea interioară, dar cu oameni care erau pregătiţi pentru lupte mai mari, într-o vreme în care forţele armate ale României erau limitate de înţelegerile marilor puteri.
„Trebuie să spunem cu tărie că istoria Moldovei face parte din istoria României”
„Trebuie să spunem şi nişte lucruri despre reformele sociale, curajul de a scădea impozitele, dijma pentru cei care lucrau pământul, şi taxele vamale, aşa numitele taxe pe circulaţia mărfurilor.
Dar trebuie să insistăm, în opinia mea, pe Unirea de la 1859, pentru că Unirea de la 1859 nu a căzut din cer, nu a fost un dar care s-a dat României. Pentru că aceasta să se înfăptuiască, au fost nişte oameni politici care au acţionat în sensul acesta, şi domnitorul Ghyka este unul dintre ei. Trebuie să spunem cu tărie că istoria Moldovei face parte din istoria României. Ne amintim azi că, încă din Evul Mediu, Moldova a purtat un al doilea nume, Moldovlahia sau Valahia Mică.
Cu alte cuvinte, identitatea de neam, de limbă, de cultură, a fost o evidenţă dintotdeauna şi, aşa cum am spus, domnitorul Ghyka a fost unul dintre susţinătorii Unirii cu România”, a spuns preşedintele.
„Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului”
El s-a referit la modul în care receptăm istoria, afirmînd că suntem încă sub influenţa modului în care regimul comunist ne-a predat, ne-a influenţat modul în care percepem istoria, şi ne-a împiedicat să vedem pe acei domnitori care au făurit România modernă, adăugând că, „într-o anumită perioadă, aceştia au fost numiţi duşmanii ai poporului”.
„Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului şi cred că, aşa cum Ana Blandiana a introdus sintagma «memoria ca formă de justiţie», cred că trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie care să ducă la o pacificare a societăţii româneşti de azi.
Recunoaştem azi, prin onorurile cuvenite unui şef de stat, demnitatea istoriei de dinainte de apariţia statului naţional unitar. Onorăm rolul pe care l-a jucat clasa politică a acelei epoci la împlinirea ideii naţionale.
Sunt convins că putem azi să începem şi să avem o privire mai senină şi mai dreaptă asupra trecutului, din care să ştim să culegem învăţăturile cele mai bune despre viitor. Bine ai venit acasă, Măria Ta!”, a afirmat Nicuşor Dan în finalul discursului.
Rămăşiţele pământeşti ale lui Ghyka, depuse în Sala Unirii a Palatului Cotroceni
Rămăşiţele pământeşti ale lui Grigore Alexandru Ghyka au fost depuse, duminică, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, unde publicul îi va putea aduce un ultim omagiu.
Procesul de repatriere a început vineri, când osemintele au fost deshumate din cimitirul din Le Mee-sur-Seine, în cadrul unei ceremonii oficiale la care au participat descendenţi ai familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, generalul francez Andre Pettilot, director general adjunct al Jandarmeriei Franceze, dar şi reprezentanţi ai Jandarmeriei Române, în frunte cu general-maior Cătălin Stegăroiu, prim-adjunct al inspectorului general.
În aceeaşi seară, sicriul a ajuns la Bucureşti cu o cursă TAROM, fiind depus la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Slujba a fost oficiată în prezenţa mai multor oficialităţi, inclusiv a ministrului Afacerilor Externe, Oana Ţoiu.
Repatrierea a fost urmată de decizia oficială a preşedintelui României, Nicuşor Dan, ca sicriul să fie aşezat în Sala Unirii din Palatul Cotroceni, „în semn de profund respect şi consideraţie pentru memoria ultimului domn al Moldovei”.
Se încarcă comentariile...
