Ciolacu are de ales între interesele clientelei şi banii de la CE. Preşedintele Iohannis nu are nimic de zis?
0Ilie Bolojan este un exemplu de personaj politic care a ales interesele judeţului pe care îl conduce, şi nu interesele de partid. A dat afară jumătate din personalul CJ Bihor şi n-a păţit nimic. A economisit milioane de euro pe care i-a investit în infrastructura judeţului. Nu l-a dat nimeni în judecată şi chiar dacă l-a dat, a pierdut persoana concediată.
Acelaşi lucru ar trebui să facă şi Ciolacu, pentru diminuarea deficitului bugetar, prima condiţie pentru a obţine banii de la CE.
Da, dar afectarea personalului bugetar înseamnă să-şi taie craca alegerilor din 2024, pentru că bugetarii dirijaţi de clientela de partid constituie bazinul de alegători ai PSD. Dar şi fără banii din PNRR, tot acolo ajunge. Pentru că sunt proiecte şi propuneri de dezvoltare a infrastructurii centrale şi locale care se bazează pe banii din PNRR. Adio bani, adio proiecte, adio voturi. Nu e clar dacă Ciolacu înţelege aceste lucruri.
Creşterea taxelor şi impozitelor este respinsă de populaţie şi de firmele mici şi mijlocii, care nu înţeleg cum Ciolacu menţine un număr uriaş de bugetari, pensii speciale şi salarii nesimţite de la buget, şi încearcă să rezolve problema deficitului pe spinarea privaţilor. În timp ce de bugetari nu se atinge, elimină nişte sefuleti, acolo, şi desfiinţează posturi vacante, care oricum nu consumă bani de la buget.
Dacă îşi duce până la capăt intenţia de a creşte taxe şi impozite, se va trezi cu o evaziune fiscală crescută, trecerea în economia gri sau neagră, pentru că ANAF-ul oricum nu e în stare să controleze evaziunea actuală, darămite cea adăugată de creşterea taxelor şi impozitelor.
Deja opoziţia bugetarilor la măsurile marca Ciolacu este clară. Rafila, ministrul Sănătăţii, nu este de acord să se taie posturi sau bani de la Sănătate. Parchetul General a trimis o scrisoare ministrului Justiţiei în care explică de ce nu este de acord cu desfiinţarea posturilor libere de procurori. Grindeanu, ministru Transporturilor, anunţă că va cere la rectificarea bugetară 16 miliarde de lei, dintr-o gaură bugetară de 30 de miliarde lei! Ministrul Educaţiei vrea toţi banii necesari aplicării noii legi a Educaţiei, copilul de suflet al preşedintelui Iohannis.
Conformarea voluntară la plata dărilor către stat se va produce doar atunci când statul va demonstra că nu-şi bate joc de banii colectaţi, îmbogăţind clientela de partid. Înţelege Ciolacu aceste adevăruri? Mi-e teamă că nu, şi România va pierde banii de la CE. Şi tot în capul său se va sparge această pierdere.
Preşedintele Iohannis tace
Tace, deşi este autorul moral al acestei situaţii fără ieşire. El a adus la putere actuala coaliţie de guvernare, pe premierul Ciolacu, el decide ce se întâmplă în PNL. Ministrul de Finanţe, Marcel Boloș, este PNL-ist, s-a consultat cu președintele Iohannis, şi acesta a agreat actualele propuneri ale guvernului în vederea reducerii deficitului bugetar? Nu de alta, dar cele 80 de miliarde de euro pe care ar urma să le primim de la CE au fost negociate de Preşedintele Iohannis, bani cu care s-a şi lăudat. Îi vede acum duşi pe apa Sâmbetei şi nu intervine? Are consilieri economici şi finanţişti care să-i explice cum stăm cu deficitul bugetar. La un moment dat a spus că nu există gaură la buget. Acum există? Dacă i-ar cere lui Marcel Boloș anumite măsuri, acesta l-ar refuza? Într-o problemă extrem de importantă, cum este pierderea banilor din PNRR, preşedintele nu intervine deloc?
De unde s-ar putea tăia cheltuielile bugetare, dacă Ciolacu ar avea curaj
Există ministere care, în condiţii de criză, nu se justifică. Ar putea fi desfiinţate, coaliţia are majoritate parlamentra pentru aşa ceva.
Ministerul familiei, tineretului și egalității de șanse, Ministerul Culturii ar putea fi desfiinţate. Ministerul Energiei ar putea trece la ministerul Economiei, Ministerul cercetării, inovării și digitalizării ar putea trece la ministerul Educaţiei, unde a mai şi fost.
Ministerul Agriculturii, când întreaga agricultură este privată, ce rost mai are? Avem instituţii ca APIA, ADS, care ar putea funcţiona foarte bine în subordinea guvernului, fără un minister titular. Ce fac Direcţiile Agricole Judeţene, dau indicaţii fermierilor ce şi cum să cultive? I-ar asculta cineva? Câţi bani consumă aiurea aceste Direcţii Agricole Judeţene?
În absenţa reformei administrative, cât de greu este să reduci numărul Direcţiile Judeţene de Sănătate, Inspectoratelor Şcolare, Inspectoratelor de Poliţie etc., de la 41 la 8, corespunzătoare celor opt mari regiuni?
Iată instituții din subordonate ministerului Educației, care pot să dispară, în condițiile de criză pe care o traversam:
· Centrul de Cercetări Biologice din Jibou
· Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar (FSSU)
· Centrul pentru Formare Continuă în Limba Germană
· Centrul pentru Formare Continuă în Limba Maghiară
· Secretariatul Naţional Român al Reţelei Universităţilor de la Marea Neagră
· Academia Oamenilor de Stiinta din Romania (cei de la Academia Română nu sunt oameni de știință?)
· Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
· Centru de excelență al Academiei Mondiale de Artă și Știință
Daca luam lista ordonatorilor de credite gasim sute de instituții care nu-și mai au rostul in România de azi, se suprapun în atribuții cu alte instituții, sau nu produc nimic util societății. Are curaj Ciolacu sa le desfiinteze? Nu are!
Soluţii există, dar Ciolacu nu are sângele necesar să le pună în operă.
Fără banii europeni băltim mult şi bine în subdezvoltare, pentru că absenţa infrastructurii goneşte investitorii străini. Nu mai avem forţa de muncă calificată, pentru că Legea Educaţiei nu se ocupă şi de formarea meseriaşilor.
România trece printr-un moment de răscruce, şi are ghinionul să fie condusă de personaje precum Iohannis, Ciolacu, Ciucă. Ghinion!
Se încarcă comentariile...
